ANALIZĂ | Noile partide iau un sfert din voturi. Pe restul se bat "veteranii"

ANALIZĂ | Noile partide iau un sfert din voturi. Pe restul se bat "veteranii"
| Foto: mediafax.ro

La doar câteva săptămâni rămase până la alegerile europarlamentare, sondajele arată că peste un sfert din românii cu dreptul la vot își pun încrederea în partidele noi. Cel mai recent studiu arată că Alianța USR-PLUS ar obține 16,4% din numărul de voturi, în timp ce 11,7% din alegători vor pune ștampila pe Pro România.

Analiștii contactați de ZIUA de CLUJ au explicat care este sursa de alimentare cu voturi a celor două formațiuni care intră anul acesta pentru prima oară în cursa electorală pentru Parlamentul European, dar și felul în care acestea influențează scorurile partidelor clasice - PSD și PNL.

Ioan Hosu, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, subliniază faptul că acei politicieni influenți care au trecut de la PSD la partidul lui Ponta vor aduce după sine alegători din bazinul electoral al PSD.

"Ne putem aştepta la oameni noi care vor ieşi la vot motivaţi de USR-PLUS sau PRO România, dar cu siguranţă o parte din alegători vin din electoratul partidelor clasice. Vom vedea în 26 mai dacă aceste grupări au într-adevăr capacitatea să-şi mobilizeze simpatizanții aşa cum se aşteaptă. Pro România va atrage voturi de la PSD prin politicienii care au migrat și care au în spate organizaţii locale puternice, fiind vorba de figuri cu o mare influenţă asupra electoratului. Pe de altă parte, prezenţa Corinei Creţu pe listă va atrage votanţi din alte zone. Deocamdată este devreme să prezicem ce se va întâmpla, putem doar discuta pe baza sondajelor care apar", a explicat lectorul universitar.

Sergiu Mişcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din Cluj, susține că evoluția pozitivă în sondaje a celor două grupări reflectă dorința unei părți a electoratului de a găsi alternative la partidele deja etablate: pe de-o parte, PSD și PNL, alături de ALDE și UDMR, în plan secund. Totuși, dezvoltarea politică a celor două grupări "în urcare" a fost una diferită:

"USR a încercat să își consolideze identitatea de partid liberal-reformator și a încheiat o alianță naturală cu partidul lui Dacian Ciolos, față de care îl diferențiau prea puține elemente importante. Aceasta alianță este azi pe prima poziție în rândurile electoratului urban, progresist, tânăr, surclasând de departe un PNL total neadaptat atitudinii civic-militante și critice a acestui tip de votanți. Pe de altă parte, ProRomania se hrănește din votanții dezamăgiți de PSD, și mai ales de Liviu Dragnea și de variatele excese de putere ale acestuia, dar care nu au neapărat o atitudine fundamental progresistă sau pro-europeană, deși sunt considerabil mai puțin naționaliști decât votanții PSD", a declarat Sergiu Mișcoiu.

Însemnătatea evoluției pozitive a Alianței USR-Plus și a partidului Pro România, la europarlamentarele din 2019 pentru următoarele alegeri din acest an se va măsura în scorurile lor și, mai ales, în distanța care le va separa de PSD și de PNL, a conchis analistul politic.

Electoratul grupărilor conduse de doi foști premieri, Dacian Cioloș și Victor Ponta, este format atât din români care până acum nu se prezentau la urne, din lipsa unor partide cu care să rezoneze, dar și din alegători care doresc o alternativă la partidele tradiționale, a explicat George Jiglău, lector universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj. Proporția dintre cele două grupuri va putea fi vizibilă din numărul cetățenilor prezenți la vot.

"Cred că Alianţa USR-PLUS şi PRO România atrag atât oameni noi, care nu mergeau la vot, dar şi o parte din electoratul PSD şi PNL şi asta se va vedea în prezenţa la vot; dacă va fi mai mare decât scorul obişnuit la europarlamentare, dacă ajungem la un 35 - 40%, şi cred că sunt şanse ca acest lucru să se întâmple, atunci înseamnă că au reuşit să mai scoată oameni din casă. Altfel, e clar că muşcă şi unii, şi alţii de la partidele cu care se bat pe culoarele respective."

"În cazul USR cu PNL, s-a văzut asta încă din 2016, când la parlamentare au luat destul de mult din electoratul PNL şi aceasta este explicaţia principală pentru scorul mic pe care l-au obţinut liberalii. Pentru cei care sunt de stânga şi nu se regăsesc în PSD, Pro România s-ar putea să fie o variantă, un compromis, ţinând cont şi de faptul că Demos nu a intrat în cursă", a afirmat George Jiglău.

Comenteaza