Bătălia pentru Cluj: Cine candidează şi cu ce şanse + EXCLUSIV: Ce spun sondajele

Miza alegerilor de la Cluj nu este doar una locală, ci va influenţa balanţa politică în întreaga regiune. Va reuşi Emil Boc a patra victorie? Revine Alin Tişe la Consiliul Judeţean? Va reuşi PSD să întrerupă această hegemonie? Cine sunt „vârfurile de lance” ale social-democraţilor? Au vreo şansă la Cluj PMP, ALDE sau M10? Dar Liviu Alexa? Ce carte joacă UDMR?

După Bucureşti, cea mai importantă bătălie din alegerile locale se va da la Cluj. Ştim, din experienţa campaniilor trecute, că partidul care câştigă Clujul are mari şanse să controleze ulterior Ardealul şi să influenţeze decisiv rezultatul alegerilor parlamentare din toamnă. S-a întîmplat în 2004, când Emil Boc a reuşit surpriza, învingându-l pe candidatul cotat atunci cu cele mai mari şanse, nimeni altul decât fostul ministru şi vicepremier Ioan Rus. Situaţia s-a repetat şi în 2008, şi în 2012.

Întrebarea anului la Cluj este „candidează Emil Boc la Primărie?", iar răspunsul este „sigur că da". În ciuda unor voci critice din „vechiul" PNL (exponentul acestui curent fiind vicepreşedintele PNL Teodor Atanasiu) care se opun unei noi candidaturi a lui Emil Boc, actualul primar va intra în competiţie din partea liberalilor pentru încă un mandat în fruntea oraşului.

Emil Boc ne-a obişnuit să amâne anunţul oficial până cu puţin timp înainte de debutul campaniei electorale, însă totul se va traşa în scurt timp. Liberalii urmează să se întrunească într-o şedinţă a Biroului Permanent Judeţean şi vor „bate în cuie" tabloul de campanie: Emil Boc va candida la Primărie, iar Alin Tişe va deschide lista PNL pentru Consiliul Judeţean, din postura de al doilea cel mai bine plasat liberal în sondajele de opinie realizate la Cluj (după Emil Boc). 

Fostul premier nu a intrat încă în logica de campanie, beneficiind şi de poziţia de primar în exerciţiu, dar şi de faptul că edilii vor fi aleşi, începând cu 2016, dintr-un singur tur de scrutin, iar candidaţii în funcţie sunt astfel avantajaţi, în comparaţie cu adversarii lor. 

Pe lângă „valul" pe care se află - cel puţin deocamdată - PNL după victoria lui Klaus Iohannis în alegerile prezidenţiale, Emil Boc se bazează pe realizările din mandatul în curs, pentru a obţine un nou mandat: Sala Polivalentă, titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2015, modernizarea principalelor artere rutiere din zona centrală, modernizarea liniei de tramvai pe ruta Piaţa Gării - Bulevardul Muncii, achiziţionarea de autobuze noi. 

Acestea fiind spuse, în ciuda mizei uriaşe, pentru fotoliul de primar al municipiului Cluj-Napoca s-au anunţat în mod formal, până la această oră, doar două candidaturi.

Este vorba, în primul rând, de fostul ministru pentru Dialog Social din Guvernul Ponta, deputatul PSD Aurelia Cristea, care s-a remarcat anul trecut, pe lângă activitatea ministerială, mai ales pentru legea antifumat, pentru care s-a luptat în Parlament. O lege deopotrivă apreciată şi contestată, legea care interzice fumatul în orice spaţiu public închis se află la promulgare, la preşedintele Klaus Iohannis, dar a fost atacată între timp la Curtea Constituţională de 33 de parlamentari.

Aurelia Cristea şi-a anunţat intenţia de a candida încă de anul trecut şi părea că este decisă să ducă o luptă dură cu Emil Boc: „Actualul primar și oamenii lui au făcut atât de multe compromisuri cu viața Clujului și a clujenilor, încât nici măcar de rea-voință nu pot fi acuzați. Cred că pur şi simplu resursele lor de înțelegere și competență au expirat. Ajunge! Mandatul în alb al dreptei politice în Cluj nu mai este valabil! Dreapta și-a atins limitele la noi în municipiu. Atât limita incompetenței, cât și a furtului și a risipei banilor publici, a șpăgilor", spunea ea în 2015, în momentul în care şi-a făcut publică intenţia de a candida la Primărie.

Prin dialogul pe care l-a promovat constant, dar şi prin proiectele pe care le-a susţinut (legea antifumat, modificarea taxei clawback, majorarea bruselor pentru medicii rezidenţi, organizarea şi exercitarea profesiilor de bonă şi de babysitter, reglementarea regimului juridic al societăţilor tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ, creşterea natalităţii şi stoparea declinului demografic, protecţia şi promovarea drepturilor copilului etc.), este de aşteptat ca Aurelia Cristea să joace un rol important în campania electorală. 

Cel de-al doilea nume anunţat oficial este cel al lui Liviu Alexa, care va candida din partea Partidului „Pentru Cluj", formaţiune aflată în curs de constituire. Om de afaceri, dar şi jurnalist consacrat, el s-a remarcat la nivel local printr-o serie de proiecte comunitare pe care le-a promovat şi finalizat.

Liviu Alexa promite o campanie fără compromisuri: „Eu nu voi fi niciodată ca Emil Boc, populist şi penibil, nu voi da cu coasa, nu voi mesteca în mămăligă, nu voi da cep butoaielor cu bere, nu mă voi bate cu perne. Tâmpeniile astea trebuie să înceteze. Un primar de Cluj-Napoca trebuie să facă rost de bani, de investitori şi de locuri de muncă mai bine plătite".

Partidul „Pentru Cluj" vizează 4-5 consilieri locali, pentru a putea influenţa deciziile luate de muncipalitate, anunţă Liviu Alexa, care a propus o listă de candidaţi formată din persoane care nu s-au mai aflat până acum într-o competiţie politică. Printre proiectele promise de Alexa se numără gratuitatea transportului în comun pentru toţi clujenii, construirea unui aquapark, cheltuirea transparentă a fondurilor publice, parkinguri pe structuri metalice, amplasarea în zonele publice a 150 de defibrilatoare semiautomate pentru victimele stopului cardio-respirator, construirea unui circuit de speed racing dedicat iubitorilor de automobilism şi motociclism viteză sau fuziunea comunei Floreşti cu municipiul Cluj-Napcoa.

UDMR ar putea miza pentru Primăria Cluj-Napoca pe actualul viceprimar Anna Horvath, care beneficiază de susţinerea preşedintelui partidului, Kelemen Hunor. Maghiarii vor încerca să obţină un scor cât mai bun, pentru a-şi tranzacţiona apoi voturile în schimbul unui post de viceprimar, aşa cum au procedat de fiecare dată. Dacă până acum aliatul tradiţional al UDMR la Cluj a fost PDL, noul beneficiar al relaţiei excelente pe care Emil Boc o are cu politicienii maghiari va fi PNL-ul.

Rolul de partid-balama nu este vizat doar de Patidul „Pentru Cluj" sau de UDMR. Şi ALDE ar vrea să aibă un cuvânt de spus în Consiliul Local, aşa că ar putea-o arunca în cursă pe Steluţa Cătăniciu.

Actualul deputatul a intrat deja de două ori sub incidenţa criteriilor de integritate ale Coaliţiei pentru un Parlament Curat: pentru o sentinţă definitivă a Justiţiei pentru conflict de interese, dar şi pentru că se află la al treilea partid, după ce a devenit consilier local pe listele PDL şi apoi parlamentar pe cele ale PNL.

Steluţa Cătăniciu are totuşi meritul de a-şi fi câştigat în urmă cu patru ani mandatul de parlamentar candidând din partea liberalilor (USL) într-un colegiu din Cluj-Napoca, considerat până atunci un puternic fief al PDL. Între timp, l-a urmat pe Călin Popescu Tăriceanu în ALDE şi ar putea fi un adversar incomod în alegerile locale, dacă se va decide să intre în cursă. Asta dacă ţinem cont şi de atitudinea agresivă de care a dat dovadă în Parlament, cu ocazia audierii Cristinei Guseth pentru postul de ministru al Justiţiei, moment mediatizat masiv de postul Antena 3 şi care a făcut-o cunoscută pe Steluţa Cătăniciu publicului larg.

La Primăria Cluj-Napoca ar putea candida şi profesorul Adrian Papahagi, care s-a făcut remarcat în zona 0publică în mandatul de primar al lui Sorin Apostu, când s-a erijat în liderul cetăţenilor din cartierul Mănăştur care s-au opus construirii unui parking în proximitatea blocurilor în care locuiau. A devenit apoi, în 2012, candidat PDL la Camera Deputaţilor, dar nu a reuşit să ajungă în Parlament. Ulterior, a ajuns un aprig susţinător al lui Traian Băsescu, dar l-a părăsit între timp pe fostul şef de stat pentru a sări din barca PMP în cea a M10, partidul fondat de Monica Macovei.

PMP nu are încă o listă de candidaţi pentru alegerile locale. În aşteptarea unei decizii din partea fostului şef al statului (Traian Băsescu ar putea candida la Bucureşti), la Cluj nu s-a luat încă nici o hotărâre în privinţa candidaţilor la primărie. Liderul Mişcării Populare la Cluj este fostul deputat Adrian Gruzău, însă acesta nu a putut fi contactat pentru a oferi mai multe detalii.

Partidul Puterii Umaniste, al cărui co-preşedinte naţional este fostul senator PDL şi PC de Cluj, Şerban Rădulescu, îşi va anunţa vineri candidatul pentru primărie. Potrivit spuselor lui Rădulescu, este vorba de „o persoană cunoscută, dar care nu mai făcut politică până acum".

Trecând la Consiliului Judeţean, chiar dacă preşedintele nu mai alege prin vot direct, ci va fi desemnat de consilieri, este de aşteptat ca partidele să facă propuneri formale pentru această funcţie.

Pentru că este clasat cel mai bine în sondajele comandate de PNL, senatorul Alin Tişe va deschide lista de consilier judeţeni ai partidului şi, cel mai probabil, este şi propunerea pentru funcţia de preşedinte. Alin Tişe s-ar putea întoarce, astfel, în Consiliul Judeţean, unde a avut un mandat de succes între 2008 şi 2012, perioadă în care a fost realizat noul stadion, Cluj Arena, au fost dezvoltate parcurile industriale sub brandul „Tetarom", dar şi Aeroportul Internaţional Cluj.

PSD nu are încă un candidat nominalizat pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj şi analizează mai multe variante de lideri locali, printre care şi deputatul Cornel Itu. „Vom veni în faţa clujenilor în primul rând cu o echipă şi cu un program serios. Vom decide mai apoi cine poate fi preşedintele instituţiei. Până atunci vrem să îi convingem pe clujeni să voteze PSD pentru ceea ce am realizat deja şi pentru ceea ce ne propunem să facem de acum încolo la nivelul judeţului Cluj", a precizat liderul organizaţiei, Remus Lăpuşan.

UDMR va juca la Consiliul Judeţean aceeaşi carte ca şi la primărie, încercând să obţină prin negocieri un post de vicepreşedinte, oferind în schimb voturile celui care va avea cele mai mari şanse să ajungă preşedinte.

PMP se va baza, cel mai probabil, în campania pentru Consiliul Judeţean Cluj pe experienţa acumulată în administraţia publică de Rareş Rusu.

Ce spun sondajele

• Potrivit informaţiilor obţinute de ZIUA de Cluj pe surse, în sondajele realizate la comanda PSD anul trecut, cele două mari forţe, social-democraţii şi liberalii, s-ar afla într-o competiţie strânsă atât la nivelul municipiului, cât şi în judeţ, fiecare dintre partide obţinând în jur de 30 de procente.
• Pe de altă parte, în sondajele PNL, liberalii tind spre 50% în municipiu, în timp ce PSD nu ar depăşi 22% la Cluj-Napoca. La nivel de judeţ, liberalii sunt la 40%, iar PSD în zona lui 27%.
• În ambele sondaje, UDMR se află în nota obişnuită, între 15% şi 16% în Cluj-Napoca şi între 16%-18% la nivel de judeţ.
• O altă constantă a sondajelor realizate la final de 2015 la Cluj de PSD şi PNL este faptul că nici un alt partid nu trece pragul de 5% în municipiu sau la nivel de judeţ.
• Într-un sondaj făcut public joi de candidatul Liviu Alexa şi realizat în septembrie-octombrie 2015 în municipiul Cluj-Napoca pe un eşantion de 600 de persoane de peste 18 ani, la întrebarea "dacă alegerile pentru Parlamentul României ar avea loc duminica viitoare, dvs. cu care partid aţi vota?", PNL ar fi obţinut 43,7%, PSD - 19,2%, iar UDMR 9,7%. În acelaşi sondaj, clujenii au fost puşi să aleagă un nume de pe o listă de posibili candidaţi la Primăria Cluj-Napoca, listă de pe care lipsea Emil Boc. Rezultatele au fost următoarele, susţine Liviu Alexa: nehotărâţi - 41,5%, Alijn Tişe - 25,2%, Liviu Alexa - 17,7%, Aurelia Cristea - 12,5%.

(Articol realizat de Mihai Moga şi Valentin Mălăescu)