Video Ce se mai aude de sistemul antigrindină pentru Cluj. Radu Moisin: „Nu renunț la acest subiect”

Regiunea Nord-Vest din România este singura din țară fără sistem antigrindină, spune deputatul Radu Moisin, dar acest lucru este pe cale să schimbe.

Deputatul PNL Cluj a vorbit, la ZIUA LIVE, despre întrebarea parlamentară adresată ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, legată de situația sistemului antigrindină pentru județul Cluj.

„Mi se pare că sunt printre puținii care am legătură cu domeniul administrativ legislativ care sunt interesat de sistemul antigrindină din județul Cluj. Nu renunț la acest subiect. Problema a pornit în vara anului 2021, când a fost o grindină uriașă în județul Cluj. Am avut cod roșu, dar după ce a început furtuna. Lucrurile astea s-au mai rezolvat între timp, cu ISU, cu ministerul de Interne, etc.

Totuși, nu am rezolvat cu grindina. Regiunea Nord-Vest era singura din țară fără sistem antigrindină. Și astăzi este aceeași situație. La vremea respectivă am vorbit cu ministrul Agriculturii, care era Adrian Oros pe atunci. A spus că nu are ce să obțină în buget. Acum este candidat la alt partid, nu vreau să vorbesc prea mult despre asta.

Nici domnul Petre Daea n-a reușit să facă prea mult. În schimb, actualul ministru a pornit partea de documentare. Aici trebuie felicitată și doamna prefect Irina Munteanu și Prefectura Cluj pentru că s-au implicat mult în acest domeniu. Am revenit cu întrebarea dacă s-a terminat partea de documentare și când pornește efectiv implementarea sistemului fizic. Încă nu am primit răspuns”, a declarat, la ZIUA LIVE, Radu Moisin.

Tunurile antigrindină, cunoscute și sub numele de tunuri sonice, sunt acele dispozitive care emit unde sonice, trimise către norii la nivelul cărora se formează grindina. Scopul principal al acestor sisteme este acela de a opri procesul de formare a particulelor de gheață. Acest lucru se realizează cu ajutorul unui amestec exploziv format din acetilenă și aer, care este împins în camera inferioară a mașinii.

Unele sisteme utilizează și oxigen sub presiune pentru ca efectul exploziv să fie mai mare. Unda de șoc este propagată cu viteza sunetului la altitudini de până la 15.000 de metri. Prin oprirea formării particulelor de gheață, acestea vor cădea pe sol sub formă de picături de ploaie sau de lapoviță.