Europarlamentarul clujean a reacționat dur după votul din Parlamentul European privind trimiterea acordului UE–Mercosur la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pe care îl consideră o decizie extrem de periculoasă pentru agricultura românească și europeană.
Deputatul clujean a participat la reuniunea COSAC desfășurată la Nicosia, într-un context pe care îl descrie drept unul extrem de complicat pentru Europa, marcat de războiul de la granițele Uniunii și de presiuni geopolitice tot mai accentuate.
Edilul orașului Huedin, liberalul Mircea Moroșan, și-a înaintat demisia din funcție, după o lungă activitate în administrația locală. După patru mandate consecutive și un al cincilea câștigat la alegerile locale din 2024,
Europarlamentarul clujean susține că vocea fermierilor europeni începe să fie auzită la Bruxelles, în contextul dezbaterilor tot mai intense privind acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur.
Parlamentarul clujean afirmă că nu susține măsura de creștere a taxelor și impozitelor adoptată recent, subliniind că nu a votat pachetul de măsuri fiscale promovat de Guvern.
Liberalul clujean Radu Moisin și-a prezentat raportul de activitate parlamentară, în Camera Deputaților, pentru perioada iulie - decembrie 2025.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, susține că România are nevoie, mai mult ca oricând, de stabilitate politică și instituțională, pe fondul unui climat internațional tensionat.
Deputatul clujean critică dur intenția AUR de a organiza un miting politic de Ziua Culturii Naționale, afirmând că un moment dedicat valorilor culturale și identității naționale este transformat, din nou, într-o platformă de conflict și scandal.
Zăpada căzută joi la Cluj-Napoca, nou prilej de gâlceavă între USR și PNL. Primii au acuzat că primăria lui Boc și firmele de deszăpezire nu și-au făcut treaba, iar zăpada a dat orașul peste cap, în timp ce liberalii îi trimit pe useriști în Timișoara lui Fritz, unde au deraiat tramvaie și arterele principale au fost blocate ore întregi.
Modelul economico-social al României din ultimii 35 de ani seamănă, într-un fel, cu cel al Italiei din a doua jumătate a secolului XX: