Cum arată Clujul cu 14 luni înainte de alegeri - sondaj

Cum arată Clujul cu 14 luni înainte de alegeri - sondaj
Dacă alegerile ar avea loc în această săptămână, Sorin Apostu şi Alin Tişe şi-ar păstra fotoliile de primar, respectiv preşedinte al CJ, însă opoziţia USL ar câştiga cele mai multe mandate.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj nu ar avea nici o problemă: indiferent cine i-ar fi contracandidat, scorul său se situează în jurul a 60 de procente.

Pentru primarul Sorin Apostu, o eventală candidatură a senatorului Marius Nicoară l-ar aduce la două zecimi de procent sub 50%. Altfel, ar fi peste.

Datele prezentate sunt din informaţii venite pe adresa ZIUA de CLUJ. Sondajul a fost realizat în luna aprilie, în municipiul Cluj-Napoca.

După cum era previzibil, politicianul clujean care se bucură de cea mai mare cotă de notorietate este premierul Emil Boc, cu un grad de cunoaştere în rândul celor intervievaţi de 99,9%.

El este urmat de primarul Sorin Apostu (cotă de notorietate de 96%), preşedintele CJ, Alin Tişe (93%), senatorul liberal Marius Nicoară (89%), fostul ministru al Internelor, Ioan Rus (85%), rectorul UBB, Andrei Marga (81%), deputatul UNPR Vasile Soporan (78%), sociologul Vasile Dâncu (65%), deputatul liberal Horea Uioreanu (62%), deputatul (încă) PDL Mircia Giurgiu (58%), consilierul judeţean Valentin Cuibus (50%) şi deputatul UDMR Mate Andras Levente (45%).

Clasamentul se păstrează aproape acelaşi şi în ceea ce priveşte încrederea, cu o diferenţă notabilă: Emil Boc cade pe poziţia a şasea. Astfel, la capitolul încrederii pozitive (multă şi foarte multă), conduce primarul Sorin Apostu (50%), urmat de liderul judeţean Alin Tişe (48%), liberalul Marius Nicoară (44%), rectorul Andrei Marga (39%), social-democratul Ioan Rus (33%), premierul Emil Boc (29%), deputatul Vasile Soporan (22%), social-democratul Vasile Dâncu (19%), sindicalistul Mircia Giurgiu (16%), deputatul Horea Uioreanu (15%), social-democratul Valentin Cuibus (10%) şi deputatul Mate Andras Levente (9%).

La întrebarea "Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile locale pentru Consiliul Local Cluj-Napoca, cu ce partid aţi vota?", răspunsurile au avut următoarea distribuţie: USL - 46,3%, PDL - 36,2%, UDMR - 11,3%, PP - 2,3%, PRM - 1,6%, PNŢCD - 0,9%.


Intenţia de vot pentru Primăria Cluj-Napoca a fost testată prin intermediul unor întrebări închise - cu indicarea numelor posibililor candidaţi - cu două variante de candidat din partea opoziţiei USL.

Astfel, dacă liberalul Marius Nicoară ar fi candidatul USL, actualul primar, Sorin Apostu, ar fi votat de 49,8% dintre respondenţi, pe când senatorul liberal ar fi votat de 31,7%, Mircia Giurgiu (PDL), de 6,9%, Laszlo Attila (UDMR), de 5,8%, iar Gheorghe Funar (PRM), de 3,9%.

Dacă în rolul de candidat al USL Cluj ar intra social-democratul Ioan Rus, conform sondajului, distribuţia voturilor respondenţilor ar fi următoarea: Sorin Apostu (55%), Ioan Rus (22%), Laszlo Attila (8%), Mircia Giurgiu (7%) şi Gheorghe Funar (6%).

Prin aceeaşi metodă a fost testată şi intenţia de vot pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj, în funcţie de candidatul opoziţiei USL. Dacă liberalul Horea Uioreanu ar fi candidatul USL, voturile ar avea următoarea distribuţie: Alin Tişe - 60,2%, Horea Uioreanu - 17,2%, Vasile Soporan - 13,5% şi Mate Andras Levente - 6,9%.

Dacă liberalul Marius Nicoară ar fi candidatul USL, Alin Tişe ar obţine 60,5%, Marius Nicoară -20,6%, Vasile Soporan - 11,2%, Mate Andras Levente - 7,5%.

În cazul în care candidatul USL ar fi Ioan Rus, "tabloul" ar arăta astfel: Alin Tişe - 59,5%, Ioan Rus - 22,5%, Vasile Soporan - 9% şi Mate Andras Levente - 8%.

Şi, în fine, dacă Valentin Cuibus ar fi candidatul USD, intenţia de vot ar arăta astfel: Alin Tişe - 63%, Valentin Cuibus - 14%, Vasile Soporan - 13% şi Mate Andras Levente - 9%.

În ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă ţara, 73% dintre participanţii la sondaj consideră că aceasta este greşită, pe când doar 17% au indicat că ar fi o direcţie bună. 10% nu au formulat o opinie.

Studiul sociologic a fost efectuat în municipiul Cluj-Napoca pe mai mult de 1.100 de respondenţi adulţi, eroarea maximă fiind de 2,5%. Ancheta s-a desfăşurat în luna aprilie. Eşantionul a fost validat pe baza datelor INSSE din 2009 şi a recensământului populaţiei din 2002. Eşantionul a fost unul multistadial cluster, folosindu-se o selecţie probabilistică a persoanelor.

P.S. În ediţia de mâine a cotidianului ZIUA de CLUJ veţi putea citi o analiză comparativă a trendurilor politice rezultate din evoluţia parametrilor electorali din decembrie 2010 până în aprilie 2011.

VEZI AICI REZULTATELE CERCETĂRII SOCIOLOGICE EFECTUATE ÎN CLUJ-NAPOCA DE CĂTRE OPERATIONS RESEARCH ÎN DECEMBRIE 2010, LA COMANDA ZIUA DE CLUJ ŞI REALITATEA TV CLUJ.

Comenteaza