Preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan, a explicat de ce România nu este în stare să construiască autostrăzi şi de ce infrastructura ţării noastre ne situează, din nou, la coada Europei.
Pe autostrada Turda - Sebeş există încă sectoare importante fără autorizaţie de construire, ia unii specialişti susţin chiar că sunt tronsoane pe care, dacă nu se va lucra în trei schimburi, la foc continuu, nu vor putea fi terminate în termenul impus de condiţiile accesării fondurilor europene.
Pe tronsonul Gilău - Nădăşel autostrada A3 s-a blocat într-o pădure pentru care nu există autorizaţie de mediu pentru defrişare. În plus, încă nu s-a găsit un constructor pentru un pod peste Someş, care să lege tronsonul lui Umbrărescu de restul autostrăzii. Pe tronsonul Suplacu de Barcău - Borş partenerii asocierii care a câştigat licitaţia nu se mai înţeleg şi, deocamdată, n-au fost capabili să elaboreze un proiect conform caietului de sarcini.
Pe tronsonul Câmpia-Turzii - Ogra nu există autorizaţie de construire, nu există aviz de mediu şi nici măcar un constructor. Dacă mergem puţin mai departe de Cluj, descoperim autostrada Lugoj - Deva, blocată din cauză de urşi, lilieci, dar şi de lipsa autorizaţiei de construire. Între timp şi ce s-a construit trebuie demolat pentru că s-a construit prost, cum e cazul celor 200 m din autostrada Sibiu - Orăştie.
În aceste condiţii în care birocraţia (europeană sau neaoş românească) pare a deveni noul mare obstacol în civilizarea sistemului de transport rutier din România, nu mai par atât de nefireşti cele două tăieri consecutive din bugetul Ministerului Transporturilor. La cele două rectificări bugetare din cursul acestui an, Transporturile şi-au văzut redus bugetul alocat la începutul anului cu aproape 600 de milioane de euro.
„N-au fost tăiaţi bani în scop electoral, pur şi simplu n-avea sens să rămână blocaţi aici dacă nu puteau fi cheltuiţi. Şi acum, ca şi în vară, fiecărui constructor i s-a cerut să estimeze câţi bani crede că poate cheltui, în valoare de cât poate lucra? Fireşte că fiecare a cerut un pic peste, dar toţi au primit cât au cerut. Nici ce s-a cerut la rectificarea din iulie nu s-a cheltuit în totalitate. Asta e, nici nouă nu ne convine, dar atât se poate lucra, atât s-a primit. De data asta chiar nu e vina companiei", ne-a declarat o sursă de la vârful Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.
Remus Lăpuşan, preşedintele PSD Cluj, pune acest ritm împiedicat în care se nasc autostrăzile patriei pe seama lipsei de experienţă.
„Din toate datele publice, în acest moment se lucrează mai mult ca niciodată pe infrastructură, iar aici includ şi calea ferată. Sunt mai multe proiecte în diverse faze de derulare şi mai mulţi bani alocaţi ca niciodată. Din păcate, există probleme tehnice de implementare. La începutul anului eram foarte optimişti, din păcate, la punerea în aplicare a ceea ce ne-am planificat au apărut probleme şi n-a ieşit cum am vrut.
Există, însă, un comandament la Bucureşti, care săptămânal discută şi caută soluţii pentru depăşirea acestor probleme apărute. În ce mă priveşte, sunt mulţumit că tot ce ne-am dorit în zona noastră e pus în operă, deşi nu toate merg cum ne-am dori. Se dovedeşte că, dacă n-ai exerciţiu în punerea în practică a atât de multor proiecte simultan, apar probleme. Niciodată nu s-a lucrat în România pe un front de lucru aşa de mare, aşa multe proiecte n-au fost niciodată", a explicat Lăpuşan.
