INTERVIU Corlăţean: "După alegeri, România are nevoie de o calmare"
- Scris de Ioana Pîrlea
- 24 Oct 2014, 16:11
- Politica
- Ascultă știrea
Ministrul a dezvăluit că se simte bine la Cluj şi că este un apropiat al Ardealului. „Am rude în Ardeal, începând cu Târgu-Mureş şi cu Luduş. La Luduş s-au născut bunicii mei, respectiv tatăl meu. Şi la Cluj am rude, pe fratele tatălui meu, unchiul meu împreună cu mătuşa, care locuiesc în carierul Grigorescu. Mai am un văr la Oradea, aşa că Ardealul pentru mine e aşa parte din tradiţia familiei."
Titus Corlăţean a stat de vorbă cu ZIUA de CLUJ pentru a dezbate cele mai actuale probleme politice pe care România le întâmpină atât la nivel intern, cât şi extern.
Dat fiind contextul politic actual, cum vedeţi ceea ce se întâmplă pe scena politică din România şi cum este văzută situaţia din afara ţării? De la cazuri de foşti miniştri urmăriţi penal, pâna la dosarul retrocedărilor.
Titus Corlăţean: Chiar şi pentru ambasadorii şi ambasadele care activează la Bucureşti şi au anumită experienţă legată de viaţa politică din România, ceea ce se întâmplă atipic faţă de desfăşurarea normală a vieţii politice în alte state europene, chiar şi pentru aceste ambasade lucrurile au devenit extrem de greu de înţeles în aceste luni şi săptămâni şi cu atât mai puţin lucrurile sunt clare în exteriorul ţării. Din punctul acesta de vedere, vă spun cinstit că România, în mod obiectiv, şi în plan intern şi în plan extern va avea nevoie, după alegeri, de o calmare şi de o aşezare mai solidă, de linişte şi pace, pentru a putea să ne consolidăm şi să ne promovăm intersesul naţional în exterior cu mai multă eficacitate. Conflictele politice, tensiunile, scandalul şi permanenta succesiune de evenimente pe televiziuni, fie ele politice, fie ele de natură judiciară ne produc vulnerabilităţi şi ne fac rău. Justiţia trebuie să îşi facă treaba fără discuţie de o manieră absolut independentă, poate cu mai puţină televiziune afişată şi poate într-un ritm firesc al funcţionării sale.
Se discută tot mai des despre situaţia PSD-ului, despre ce se întâmplă după alegeri, iar tandemul Dragnea-Ghiţă e pe buzele tuturor. Cum comentaţi?
Titus Corlăţean: La PSD suntem într-o dinamică de campanie electorală prezidenţială, dar au apărut aceste discuţii privind succesiunea la conducerea partidului dacă Victor Ponta va câştiga prezidenţialele. Eu fac parte dintre cei care au spus-o în partid şi o spun răspicat şi în plan public: nu există ală prioritate astăzi pentru baza partidului, pentru simpatizanţi, pentru conducerea partidului atât în judeţe cât şi la centru, decât o campanie electorală de succes. Toate celelalte discuţii privind noua conducere a partidului trebuie să fie lăsate la momentul oportun, iar după alegeri există tot timpul pentru a discuta aceste aspecte. Conducerea PSD în ultimii mulţi ani nu s-a mai stabilit prin aranjamente, prin discuţii, ci prin competiţie politică în partid, făcută cu sprijin şi alianţă, dar făcută în mod firesc, iar mesajul meu public este foarte clar: prioritatea este campania electorală prezidenţială.
Suntem în plină febră pentru alegerile prezidenţiale. Cum este privită din exterior această cursă pentru cea mai înaltă funcţie în stat şi cum sunt văzuţi cei 14 candidaţi, având în vedere toate evenimentele petrecute? Cum ar putea influenţa imaginea României rezultatele alegerilor din noiembrie?
Titus Corlăţean: Competiţia electorală din România este urmărită cu un foarte mare interes, pentru că România este unul dintre jucătorii importanţi în spaţiul euro-atlantic, în NATO, în Uniunea Europeană, şi cel puţin în Europa Centrală şi de Sud-Est joacă un rol decisiv prin poziţiile pe care le adoptă, prin măsurile pe care le întreprinde cu partenerii euro-atlantici, deci e important cine va conduce România şi, posibil, aşa cum s-a întâmplat în 2004, aceste alegeri să nu vină doar pentru un ciclu de cinci ani, ci de zece ani, deci este un ciclu mult mai lung de putere şi de profil. Aşa că această campanie este urmărită cu intensitate şi cu un foarte mare interes, inclusiv de partidele politice europene, de social democraţii europeni, de liberali, ori din punctul acesta de vedere vă spun, fiind obictiv, că spre exemplu candidatura lui Ponta este privită cu simpatie în Europa, pentru că e vorba de un prim-ministru la 42 de ani, tânăr, cu foarte multă energie, şi care a generat creştere economică în România, ceea ce nu e cazul în multe alte state membre ale UE, care are o relaţie foarte bună cu liderii europeni, deci din punctul acesta de vedere profilul candidatului Victor Ponta este conoscut şi este un mare avantaj, iar alţi candidaţi nu sunt cunoscuţi pentru partenerii europeni şi euro-atlantici şi asta generează, pnă la urmă, o incertitudine. Şi asta este un plus pentru PSD. Să stiţi că oamenii politici şi din alte ţări fac şi ei politică şi fac campanie electorală şi au trecut şi ei prin campanii electorale care au inclus şi atacuri murdare şi atacuri sub centură, deci nu e chiar ceva total nou. Deci fiecare ştie o regulă importantă la nivel mondial, lucrezi cu partenerul pe care poporul respectiv, cetăţenii din ţara respectivă îl decid ca fiind viitorul preşedinte al României. Ceea ce este important în primul rând este ca aceste alegeri să fie democratice, corecte, transparente şi acesta este un obiectiv foarte important al Guvernului. Vă aduc aminte că noi am gestionat mai multe runde de alegeri şi locale şi parlamentare şi europarlamentare, care au fost absolut corecte, chiar dacă unii au pus mereu acea „placă stricată" cu fraude, s-a dovedit că, de fiecare dată alegerile au fost corecte şi asta vrem să facem şi acum.
Având în vedere situaţia tensionată dintre Ucraina şi Rusia, care este poziţia României şi care este relaţia cu cele două ţări?
Titus Corlăţean: Se ştie care a fost poziţia României, a Guvernului, a prim-ministrului Ponta şi a mea ca ministru de Externe în ceea ce priveşte conflictul legat de Ucraina, pentru că există un pricipiu în relaţiile internaţionale care reglementează fundamentul şi modul în care funcţionează această societate internaţională. Respectarea integrităţii şi a suveranităţii unui stat, a independenţei şi a inviolabilităţii frontierelor sunt elemente cheie dacă dorim ca societatea internaţională să funcţioneze după nişte reguli. Dacă acceptăm ca aceste principii fundamentale ale dreptului internaţional să fie încălcate, acest lucru generează posibile repetări în relaţiile internaţionale care pot arunca în aer societatea internaţională. România a fost foarte clară şi nu întâmplător noi am făcut parte din deciziile politice NATO şi UE, inclusiv, cu privire la regimul de sancţiuni adoptat faţă de actori politici şi economici proveniţi din federaţia rusă, pentru că aceste principii nu pot să fie negociate. Fundamentul bunei funcţionări a societăţii internaţionale nu poate fi acceptat ca find lovit, noi nu putem accepta acest lucru. Or, poziţia de sprijin pentru Ucraina a fost foarte clară pentru asocierea politică şi economică a Ucrainei prin semnarea acordului respectiv a fost de susţinere totală. Susţinem în continuare şi eliminarea regimului de vize şi lucrul acesta este foarte apreciat în Ucraina, pentru că, printre altele, noi avem şi un interes specific faţă de etnicii români care locuiesc în Ucraina. Am semnat un acord privid micul trafic de frontieră, de liberă circulaţie de-o parte şi de alta a frontierei şi acest lucru va fi benefic inclusiv pentru etnicii români care trăiesc în Ucraina, vor circula fără viză, şi este un lucru bun, o relaţie de încredere reciprocă, care a apărut între Bucureşti şi Kiew, care nu a fost aşa în anii anteriori.
Se vorbeşte tot mai des despre o posibilă unire a României cu Moldova. Cum ar putea evolua aceste demersuri?
Titus Corlăţean: Este un subiect care trebuie discutat corect pentru că, pe de o parte, noi avem o datorie morală care provine şi dintr-o istorie dureroasă pentru noi românii în ansamblul nostru de-o parte şi de alta a Prutului şi acesta este motivul pentru care acest Guvern am acţionat consecvent pentru a susţine procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Diferenţa faţă de alte Guverne ale României este că noi am făcut lucruri extrem de concrete, care produc efecte în societatea moldovenească, benefice atât pentru apropierea de UE, cât şi de România pentru că toate proiectele astea care contează, grădiniţele, gazele, inetrconectarea electrică, proiectul SMURD transferat şi în Republica Moldova, care salvează vieţi zi de zi, la care se mai adaugă multe alte proiecte, sunt îregistrate ca fiind făcute de România şi lumea vorbeşte acolo că „românii, fraţii noştri fac lucruri importante pentru noi" şi e un proces de apropiere accelerată, de redescoperire a identităţii naţionale. Chestiunea cu „limba moldovenească" a produs efecte în alte generaţii, însă tânăra generaţie, clasa activă în momentul de faţă, nu mai are astfel de dileme, dar pentru asta trebuie să faci lucruri concrete. Ce va fi în viitor până la urmă faptul că Republica Moldova va fi în UE sau şi alături de România ţine numai de viitor şi de voinţa cetăţenilor, dacă vor dori vreodată să fim împreună. Dar pentru asta trebuie să muncim în continuare şi trebuie să ofere un traseu clar pentru integrarea în Uniunea europeană. Realist vorbind, este posibil acum.
România este angajată în lupa împotriva extremismului şi a terorismului intrenaţional. Care este situaţia în momentul de faţă, există vreun risc pentru ţara noastră, dacă e să ne raportăm, spre exemplu, la evenimentul nefericit din Canada?
Titus Corlăţean: Gândiţi-vă că atunci când noi am decis să facem parte din familia euro-atlantică, din NATO, care ne-a garantat şi ne garantează securitatea şi un mare lucru câştigat pentru noi ca români, inevitabil sistemul occidental ne-am plasat în altă zonă decât curentele islamiste, fundamentaliste, intolerante şi atunci lupta împotriva terorismului internaţional de la început a fost o prioitate pentru statul român în colaborare cu ceilalţi parteneri. Riscurile de terorism sunt în clipa de faţă nu doar în Orientul Mijlociu, ci şi pentru europeni. Să nu uităm că poate părea paradoxal, dar sunt cetăţeni europeni care s-au deplasat în Orientul Mijlociu şi s-au înscris, din diferite raţiuni, în această mişcare jihadistă, fundamentalistă, teroristă, aşa numită Stat Islamic. Deci Europa nu este pusă la adăpost de riscurile teroriste. Pe de altă parte, nu suntem în prima linie a riscului, dar asta nu înseamnă că statul român sau instutuţiile de securitate naţională nu îşi fac foarte serios datoria şi aţi văzut că măsurile sunt discrete, nu trebuie afişate pe toate uşile, dar produc efecte. România este un stat care beneficiază de siguranţă, de stabilitate şi sperăm să fie lucrurile în continuare aşa, acest lucru se face şi prin cooperare cu alţi parteneri internaţionali. România nu trebuie să iasă din rândul statelor care luptă foarte ferm împotriva terorismului internaţional.
Pentru o bună dezvoltare a României, de ce este nevoie la nivelul relaţiilor externe? Pe ce vă bazaţi în următoarea perioadă şi care sunt priorităţile?
Titus Corlăţean: Sunt câteva condiţii cumulative pentru ca România să aibă un profil şi mai proeminent şi mai consolidat în relaţiile cu statele. În primul rând, are nevoie de o conducere politică, foarte important, care să ştie ce are de făcut cu bună credinţă şi coerent, constant, pentru a acţiona şi pentru a promova interesul naţional. Acest lucru înseamnă armonizarea acţiunilor de politică extrenă între preşedinte, prim-ministru, miniştrii responsabili şi instituţiile de securitate naţionale. Orice formă de tensiune, de contradicţii politice, aşa cum a fost cazul în aceşti ani, ne produce un handicap şi ne generează o eficacitate mai redusă în relaţiile României, acesta e motivul pentru care, pentru mine ca ministru de Externe, este esenţial ca viitorul preşedinte al României să fie ales pentru a avea o bună capacitate în acest sens. Este esenţial să nu fie ceartă, dezbinări sau tensiuni politice. În al doilea rând, bineînţeles, este o nevoie de o situaţie de pace în România şi nu de tensiuni politice. Or, acest lucru automat ne va crea o oportunitate şi energii mult mai mari în acţiunea externă. Trei la mână, mai multe resurse să fie alocate acţiunilor de politică externă prin creşteri economice şi, bineînţeles, fructificarea parteneriatelor strategiece, parteneriatelor pe care România le are, fiind totuşi un partener foarte solid în spaţiul euro-atlantic. Toate acestea pot genera în următorul ciclu de putere o creştere consistentă şi mult mai rapidă decât şi-ar putea imagina unii a rolului României din planul extern. Parteneriatul transatlantic între UE şi Statele Unite şi în cadrul acesteia parteneriatul strategic al României cu SUA reprezintă fundamentul politic strategic,securitate naţională şi economic. Parteneriatul cu SUA este numărul unu şi este pus în orice listă de priorităţi pe acest loc fruntaş pentru România. Avem parteneriatele cu statele europene important şi, bineînţeles, cu state din Asia cu un statut foarte important, pentru că discuţiile şi proiectele cu China sau Coreea de Sud, cu Japonia cu India noi avem parteneriate semnate pe care dorim să le punem şi mai bine în valoare pentru a obţine resurse de dezvoltare în România mai consistente în anii care urmează.
