INTERVIU | Daniel Buda, despre TAXA PE LĂCOMIE: “Poți să suspectezi, la un moment dat, niște interese din afara țării”

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL/PPE) a acorat un interviu pentru ZIUA de Cluj în care analizează efectele Ordonanţei 114 şi explică rolul Alianţei Vestului, în actualul context politic şi economic.

Reporter: Apropo de lipsa de bani la buget, pe care o constată mulţi analişti, dar pe care Partidul Social-Democrat încă nu a recunoscut-o public, aș vrea să discutăm puțin și de celebra Ordonanță 114, care a instituit ceea ce numim „taxa pe lăcomie”. E o decizie care afectează companii românești, dar și companii străine. Cum ați interpretat această ordonanță și care au fost ecourile ei în zona instituțiilor europene?

Daniel Buda: Ordonanța 114 este o mișcare disperată a PSD-ului de a face rost de resurse financiare în vederea acoperirii cheltuielilor pe care le au. E normal să faci rost de bani, dar câtă vreme pui în dificultate instituțiile economico-financiare din România, ai o problemă majoră. Banca Transilvania, de exemplu, în urma acelei ordonanțe a pierdut în jur de 28 de milioane de euro, într-o săptămână.

La fel discutăm de ceea ce înseamnă Pilonul II de pensii. Lumea nu înțelege foarte bine ce e cu acel pilon II de pensii. Acesta este un fond privat, în care fiecare cetățean din România contribuia, fără să știe neapărat această chestiune. Acei bani care existau în Pilonul II de pensii îi iau acum și îi duc în Pilonul I, ca să îi poată cheltui ei cum vor. Evident, în această situație avem o reacție din partea celor care sunt administratori în această zonă și o spun foarte clar: se iau și se duc din România. Astfel, se crează niște dificultăți majore, pentru că dacă firmele se relochează din România, apar probleme cu forța de muncă.

Vă dau un exemplu: o fabrică de dulciuri din Timiș și-a relocat activitatea în Ungaria, la 20 de kilometri de granița cu România. Această ordonanță produce efecte majore în mediul economic și de afaceri și, dorind să ia mai mulți bani, își vor da seama că nu vor mai avea de unde să ia bani. Ei nu înțeleg un lucru: nu omori animalul care îți dă hrană. Nu omori vaca de la care bei lapte, o mulgi. Ei asta au făcut, au omorât-o și evident că nu vor mai avea de unde să ia bani.

Această chestiune a stârnit îngrijorare majoră la nivelul Uniunii Europene, de altfel i-am și adresat o scrisoare domnului Jean-Claude Juncker, în care i-am cerut un punct de vedere legat de această ordonanță, ca să putem face presiuni, mai departe, să se revină asupra unor chestiuni din ordonanță, pentru că ne omoară mediul de afaceri.

Aici poți să suspectezi, la un moment dat, niște interese din afara țării. Când vii și îți distrugi economia, cu bună știință mă face să fiu îngrijorat de această chestiune. În momentul în care îți distrugi economia pe care o ai la nivel de țară, evident că este posibil să vină alți investitori de afară, chiar din afara UE și să ia locul companiilor de pe piață. Vom deveni din nou sclavi la noi în țară. Așa cum discutăm de ceea ce înseamnă vânzarea terenurilor, acum discutăm, pe un alt palier, de vânzarea companiilor românești către străini, astfel încât o să fim din nou sclavi pe plantația altora.

Vorbim de două domenii importante: cel bancar și cel al telecomunicațiilor, care asigură o anumită competivitate pentru România și stăm destul de bine în acesată zonă. Nu vreau să mă refer acum și de jocurile de noroc, care sunt vizate și ele, însă domeniul financiar-bancar și domeniul telecom sunt esențiale pentru economia Românească.

Noi avem un sistem bancar destul de stabil, nu am avut nici inflație, nici creștere, așa că s-au gândit să îi mai dea o palmă. În zona de telecomunicații, România nu doar că stă bine, ci stă foarte bine la nivel european. De exemplu, am fost în Irlanda și am ridicat această chestiune și în comisia de agricultură și nu numai. Ei nu aveau internet în orașe, așa cum avem noi în România. Dacă tu nu ai această capacitate de a transmite informații, de a comunica rapid, evident că îți crează un handicap în ceea ce privește poziționarea din punct de vedere economic, raportat la alte firme care au această posibilitate. Dacă este afectată capacitatea de comunicare, o companie română va fi pusă în inferioritate față de alte companii și va fi dusă la faliment, sau nu va avea acea aceeași capacitate. Atenție, că din cauza acestei ordonanțe și nu numai, există deja un fenomen în rândul firmelor de IT, care își concediază salariații. Până acum nu am avut concedieri în zona IT-ului, nu am avut firme închise din zona IT-ului și din nefericire, discutăm în momentul de față și de astfel de situații, tocmai plecând de la această degradare a vieții de zi cu zi. Nu mai este suficient pentru cel care activează în zona IT-ului să știe că are un salariu foarte bun, ci trebuie să se simtă confortabil și în afara orelor de lucru. Câtă vreme vii și îi afectezi salariul, îi creezi și condiții deplorabile în afara timpului de lucru, evident că se duce. Totuși, IT-ul în România era un segment și o componentă importantă care contribuia la creșterea economică.

A existat o întâlnire a primarilor din Alianța Vestului cu reprezentanți ai Comisiei Europene la Timișoara, unde s-a discutat dorința primarilor de a reuși, într-o astfel de asociere, să acceseze fonduri europene, dacă nu în acest exercițiu financiar, în următorul. Este vorba de fonduri direct de la Bruxelles, inclusiv pentru a ocoli această birocrație care uneori e impusă de la centru. Cum vedeți această alianță? Are sau nu conotații politice, așa cum s-a discutat în spațiul public? Este o strategie a acestor primari de a recăpăta o anumită influență pierdută la nivel central în PNL?

Hai să fim serioși, discutăm totuși de oameni cu scaun la cap și care știu ce fac: domnul Boc, domnul Bolojan, domnul Falcă, domnul Robu. Această alianță s-a născut ca urmare a acestui imobilism de la nivel guvernamental a ceea ce înseamnă absorbția fondurilor europene. Vă dădeam exemplu că domnul Boc și domnul Bolojan au luat 70% din banii alocați la nivel național pentru primăriile municpiilor reședință de județ. Crearea acestei capacități este văzută cu ochi foarte buni, la nivel european.

Pentru o bună parte din ce înseamnă dezvoltarea Uniunii Europene sunt luate în vedere regiunile. Politica de coeziune, care are aproape jumătate din bugetul Uniunii Europene, are la bază dezvoltarea regiunilor. Cum societatea are la bază familia, la fel politica de coeziune are la bază aceste regiuni. E normal ca regiunile să încerce să își pună la comun nevoile, oportunitățile, în așa fel încât să putem lua bani direct de la buget. În acest raport, la care am lucrat și eu, al lui Novakov, care vizează absorbția de fonduri europene am spus de crearea capacităților administrative pentru regiunile la nivel național în vedere accesării banilor direct de la Bruxelles.

Această structură, Alianța Vestului, vă garantez că va avea posibilitatea ca în următorul exercițiu financiar, 2021-2027, să ia bani direct de la Bruxelles. Nu înseamnă că este vorba de o aroganță față de cei de la nivel central, ci de o simplificare. Banii nu merg la cei patru primari acasă, merg în regiune și o dezvoltă. Până la urmă, este o chestiune de ajutorare a guvernului și nicidecum nu este vorba de o căpătare a unei influențe. Niciunul dintre acești primari nu au nevoie de ceva ca să reprezinte acest partid, s-au dovedit prin ceea ce au făcut de-a lungul timpului, prin performanțele administrative.

Dacă vă uitați la banii care au fost absorbiți la nivel național din fonduri europene, veți vedea că în proporție de 90% sunt în dreptul administraților liberale, pentru că oamenii aceștia au fost preocupați de performanța în administrație. Sunt convins că prin această structură, nivelul de trai din această regiune va fi mult mai mare. Oricum discutăm astăzi de un alt nivel de trai aici, la Cluj, raportat la alte regiuni din România. Prin crearea acestei capacități vor veni mult mai mulți bani pentru dezvoltarea regiunii, fie că discutăm de cale ferată, de drumuri sau de alte rețele de infrastructură. Discutăm de o regiune care are în comun foarte multe lucruri și care, dacă vor fi bine utilizate, vor da un plus de valoare în societate.

S-a discutat de o autostradă Cluj – Oradea – Arad - Timișoara. Cât de fezabil este un astfel de proiect în ochii Uniunii Europene din puct de vedere al finanțării? Există șanse să poată fi accesate fonduri europene pe astfel de proiecte sau trebuie implicat guvernul, în continuare?

În momentul când o regiune pune pe masă un proiect care este fezabil, niciun guvern, în opinia mea, nu va putea să ignore chestiunea respectivă. Noi avem nevoie de autostradă ca de aer dacă vrem să fim conectați cu lumea adevărată, de aceea vreau să cred că această structură își va demonstra capacitatea după 2021, când în mod cert vor putea să absoarbă bani direct de la Bruxelles, fără să mai fie nevoie de aceste furci caudine la nivel național.

Spunea primarul Emil Boc că un alt proiect important a Clujului este acea centură metropolitană, iar banii care sunt alocați, 150 de milioane de euro, ar fi total insuficienți pentru un astfel de proiect.

Nu putem noi cheltui în România câți bani are Uniunea Europeană să ne dea. Important este doar să cerem acești bani și centura metropolitană se va face din fonduri europene. În mod cert, dacă cerem bani suplimentari pentru această centură, ei vor veni. La fel ca la spitalul de urgență, Comisia Europeană a spus să cheltuim acei bani pe care îi avem și cu siguranță vom primi finanțare și mai departe. CE este interesată să dezvolte toate statele membre, cu atât mai mult România, care este amplasată într-o zonă foarte bună din punct de vedere geo-strategic. Toată lumea vrea să dezvolte această țară și, mai mult, este preocupată de ce se întâmpă aici. La rândul lor, majoritatea românilor sunt încrezători în capacitatea Uniunii Europene de a asigura sursa de finanțare de care avem nevoie. Este doar nevoie ca noi să fim pregătiți de absorbție și cu firme care să pună aceste proiecte în practică.

În urma unui control al autorităților la restaurante s-a descoperit că peste 80% din produsele care trebuiau să aibă brânză sau lapte nu aveau. Ce mai mănâncă românii? Clei, ulei de palmier?

În mod ironic se spune că într-o zi poate brânza se va face din lapte și vinul din struguri. Din nefericire este un fenomen real, care se întâmplă la nivelul României și în statele din Estul Europei. Este vorba de produse contrafăcute, produse care se pretind a fi brânză, dar care nu au văzut laptele niciodată, dar pentru că prețul este mult mai mic decât un produs din lapte, atunci are totuși trecere pe piață. Aici, autoritățile statului ar trebui să facă tot ceea ce este necesar în această direcție, pentru că la nivel european am atras atenția asupra acestei chestiuni pentru a preveni astfel de situații. Consumatorilor le recomand să fie foarte atenți la ce consumă, să citească ambalajul produsului. Noi am impus condiții foarte stricte pe ceea ce înseamnă etichetarea produsului, astfel încât consumatorul să știe ce fel de produs cumpără. Marea provocare pentru România și unul dintre obiectivele pe care mi le asum în calitate de europarlamentar, dacă va decide Dumnezeu să merg mai ca europarlamentar, evident, împreună cu partidul, va fi dezvoltarea acestei verigi intermediare dintre consumator și producător și adică procesarea produselor agricole românești. Noi, din nefericire, suntem extrem de deficitari pe această zonă: exportăm foarte mult grâu, foarte mult porumb, animale vii și importăm pâine congelată, importăm inclusiv făină de mămăligă, cartofi, mezeluri. Noi ar trebui să ne dezvoltăm aceste capacități  de producție la nivel național, astfel încât să nu mai fim nevoiți să importăm produse finite.

E nevoie de intervenția statului pentru a dezvolta astfel de capacități sau e nevoie de companii, care pe fonduri guvernamentale sau europene să realizeze aceste capacități de procesare intermediare astfel încât să nu mai exportăm lapte și să importăm brânză sau să exportăm porci și să importăm slănină?

Evident că este nevoie și de implicarea statului în acest aspect și cum văd eu această chestiune, este necesară crearea de facilități fiscale pentru orice structură de procesare, la nivel național: îl scutesc de taxe și de impozite, fie pe clădiri, fie pe salarii, fie prin susținerea unor angajați pe această structură. Construirea acelei structuri de procesare s epoate face pe fonduri europene.

Este important ca noi să ne putem procesa aceste produse la nivel național. Mai mult, merg pe această capacitate de procesare nu foarte mare, în așa fel în cât să aprovizionezi pe o suprafață de 60-70 de kilometri. Atunci nu ai nevoie de flotă de transport foarte mare și, mai mult, produsul este proaspăt. Toate aceste chestiuni vin și concură la punerea pe masă a consumatorului de produse proaspete, de calitate și la prețuri accesibile.

Repet, acesta este obiectivul pe care mi-l asum ca europarlamentar și am spus și la partid că acesta trebuie să fie pentru noi un obiectiv, în programul de guvernare, serios asumat, pentru că doar așa putem să avem, pe de o parte, fermieri mulțumiți și pe cealaltă parte, consumatori mulțumiți și sănătoși.

Din nefericire, nu punem seamă pe sănătate. Consumând o brânză care nu este din lapte, de fapt nu facem altceva decât să ne otrăvim, în fiecare zi, puțin câte puțin.