Iohannis, luat la întrebări de studenţii clujeni. Ce a răspuns preşedintele despre Trump, Schengen şi relaţiile cu Republica Moldova
- Scris de Mircea Tatar
- 18 Noi 2016, 01:08
- Politica
- Ascultă știrea
Preşedintele României a fost întrebat cum vede evoluţia relaţiilor Europa-SUA şi dacă crede că America va face, sub administraţia Trump, un pas înapoi în ceea ce priveşte NATO?
Klaus Iohannis: "Donald Trump s-a referit într-o abordare foarte similară cu cea pe care am avut-o noi anul trecut"
"Relaţiile vor fi parţial redefinite, parţial schimbate, dar asta nu înseamnă neapărat că pot fi mai proaste, sunt la fel de multe şanse să fie mai bune. Prima zonă a acestor relaţii este evident NATO. Ştiu că există o preocupare largă pentru ce vor face Statele Unite în NATO. După părerea mea, SUA vor juca în continuare acelaşi rol pe care l-au jucat şi până acum, rolul de cel mai mare membru NATO şi cu cea mai mare implicare în foarte multe zone şi conflictuale şi neconflictuale. Ştiţi bine că în campania electorală politicienii fac anumite afirmaţii pentru a a se profila sau pentru a şoca sau pentru a atrage atenţia. De multe ori, după campanie , după câştigarea alegerilor, aceste declaraţii se mai nuanţează, se mai corelează cu stadiul efectiv al proiectului. Când pe atunci candidatul Donald Trump s-a referit la NATO, eu am înţeles că s-a referit într-o abordare foarte similară cu cea pe care am avut-o noi anul trecut, constatând că în ultimul deceniu foarte multe ţări şi-au redus bugetul pentru apărare, crezând că după ce Uniunea Sovietică a încetat să existe, lucrurile pe glob se liniştesc, nu mai e nevoie de armată, nu mai e nevoie de apărare. Este, din păcate, o eroare. Cu toţii ne-am bucura să nu mai existe războaie dar practica ne arată că există foarte multe, ba chiar mai multe ca înainte. Şi atunci este absurd să stăm noi ţările totuşi dezvoltate sau foarte dezvoltate fără sisteme de apărare permanente şi performante", a răspuns Klaus Iohannis.
Preşedintele a amintit că în ianuarie 2015 a propus partidelor creşterea în România a alocării bugetare la 2% din PIB pentru apărare.
"Exact acelaşi lucru l-a spus şi candidatul Trump, că toată lumea ar trebui să-şi aducă cheltuiala de apărare la cota stabilită împreună. Aceasta a fost nota în care am citit eu declaraţia şi cred că este bine să reamintim unora dintre prietenii şi coaliaţii noştri că într-adevăr fără a cheltui pentru apărare nu poţi să ai o apărare performantă. Cu NATO nu sunt îngrijorat deloc, ba chiar s-ar putea ca această mică scuturare să-i trezească pe unii care prea s-au lăsat aşa.. pe intervenţia altora", a fost de părere preşedintele României.
Klaus Iohannis: "România nu este o ţară care vrea să cucerească Moldova, ci să-i întindă o mână"
O altă întrebare venită chiar din partea unei studente din Republica Moldova s-a referit la cum apreciază preşedintele că vor evolua relaţiile cu Republica Moldova?
"Am analizat în CSAT relaţiile pe care România le-a avut în ultimele decenii cu Republica Moldova şi felul în care s-au produs anumite rezultate sau nu s-au produs. Şi am ajuns la concluzia că trebuie să schimbăm un pic paradigma. Toată lumea este de acord şi nu vrem să se înţeleagă în nici un fel că ne îndepărtăm de la faptul că România şi Republica Moldova au o relaţie foarte specială, privilegiată, care se bazează pe istorie comună, pentru mulţi cetăţeni ai Moldovei pe limbă comună, cultură comună şi aşa mai departe. Această relaţie este una specială, o relaţie pe care dorim să o păstrăm, şi o relaţie pe care dorim să o protejăm. Asta repet la fiecare discuţie cu alţi lideri din lume, România are dreptul şi insistă să păstreze o relaţie specială cu Moldova. Această relaţie specială însă în secolul XXI trebuie să aibă şi un fundament solid, acest fundament solid, după părerea mea, împărtăşită de toţi cei din CSAT, acest fundament trebuie să fie un fundament instituţional. România trebuie şi vrea să spijine Moldova, asta înseamnă că trebuie să sprijinim instituţiile din Moldova să devină mai performante, mai puternice, mai reprezentative, şi să lucreze mai transparent. Asta înseamnă că România trebuie să se implice în economia Moldovei, dar nu într-un fel în care încercăm să dirijăm noi ceva acolo, ci trimiţând investiţii în Moldova, realizând, de exemplu, conexiuni energetice cu Moldova, pentru a le uşura un pic dependenţa faţă de unicul furnizor pe care îl au acum.
Una peste alta, noi dorim şi o vom face, noi vom sprijini Moldova , pentru a deveni mai stabilă, mai solidă, mai performantă. Dar noi dorim să sprijinim instituţii moldoveneşti şi nu dorim să sprijinim anumite persoane din Moldova. Fiindcă asta după părerea noastră a fost una din probleme, de multe ori din România s-au sprijinit anumite persoane din Moldova, care pe urmă au performat sau nu, în loc să se sprijine instituţional, corect şi puternic, instituţiile moldoveneşti. Vrem să sprijinim, să colaborăm în continuare cu Moldova, în interesul cetăţenilor Moldovei, prin întărirea instituţiilor şi prin întărirea, prin mecanisme foarte corecte şi transparente, a economiei moldoveneşti. Credem că aceasta este calea prin care putem să-i facem pe cetăţenii moldoveni să-şi dea seama la urmă că România nu este o ţară care vrea să cucerească Moldova sau s-o ocupe, ci România este ţara care vrea să întindă o mână Moldovei pentru a o ajuta pe calea pro europeană, care după părerea noastră, este cea mai bună pentru Moldova ", a subliniat Klaus Iohannis.
Preşedintele Iohannis: "Discuţiile în cazul Schengen trenează în continuare, dar cu o notă uşor mai optimistă."
Un alt subiect abordat la discuţiile dintre preşedintele Iohannis şi studenţi a fost intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen.
"România are obiectiv strategic integrarea mai profundă în Uniune, asta înseamnă evident aderarea la spaţiul Schengen şi aderarea la zona Euro. Aderarea la spaţiul Schengen este o problemă mai veche , o problemă care a fost rezolvată greşit şi nu a fost neapărat vina noastră, alţii au greşit şi s-a transformat dintr-un proiect care a creat foarte mult optimism în România într-un proiect care creează în continuare multe discuţii contradictorii şi multă nemulţumire. Schengen este o înţelegere tehnică, nu o înţelegere politică, România a îndeplinit încă din 2011 criteriile pentru aderare, pentru a deveni parte a spaţiului Schengen. Doar că unii au crezut că este bine să se transforme discuţia într-una politică şi la început mai nedeclarat, apoi tot mai declarat, a fost legată problematica Schengen de problematica MCV-ului, cu toate că una-i una, alta-i alta. Dar MCV -ul este o a doua chestiune care generează destul de multă nemulţumire în România fiindcă progresele României sunt evidente. (...)
Faptul că nu suntem în zona Schengen nu ne descurajează instituţional, nici nu ne-a stricat. România acţionează ca un membru de facto Schengen, respectăm toate procedurile Schengen, avem înţelegeri cu vecinii şi cu celelalte state care ne pun în situaţia unui membru de facto doar că nu suntem încă acceptaţi. (...) Au fost unele motive de optimism, preşedintele Hollande a vizitat România, am avut o discuţie foarte bună, şi a înţeles de ce ar fi bine să fie România în zona Schengen, nu toată lumea din Franţa este însă convinsă şi în acest fel discuţiile în continuare trenează , dar cu o notă uşor mai optimistă ", a susţinut preşedintele României.
