Michael Schneider (PPE), la Cluj: Există pericolul diminuării fondurilor UE pentru România

Liderul grupului Partidului Popular European (PPE) din Comitetul European al Regiunilor (CER), Michael Schneider (Germania), a fost prezent la Cluj, la Liga Aleşilor Locali ai PNL, unde a acordat un interviu pentru ZIUA de CLUJ.

CER este un organism consultativ al Uniunii Europene (UE), format din reprezentanți ai celor 28 de state membre, aleși la nivel local și regional. Prin intermediul CER, aceștia își pot exprima în mod direct opiniile cu privire la legislația UE care are impact asupra regiunilor și orașelor.

ZIUA de CLUJ: Care este părerea dumneavoastră despre ce ar trebui să facă România ca să nu rămână la periferia UE, în contextul discuţiilor despre mai multe viteze în care vor evolua statele blocului comunitar?

Michael Schneider: Europa mai multor viteze este o realitate a prezentului, nu este doar o discuţie legată de viitorul Europei, mă gândesc de pildă la Zona Euro, care deja a imprimat cel puţin două viteze ale dezvoltării în Europa. Recent tocmai s-a semnat un acord pentru consolidarea cooperării în domeniul apărării şi securităţii comune. Nici la acest acord nu participă toate statele membre ale UE, o altă dimensiune în care avem mai multe viteze de dezvoltare, dar această Europă a mai multor viteze nu trebuie să reprezinte o ameninţare neapărat la adresa acelora care pe o anumită viteză nu se deplasează la fel de rapid ca ceilalţi. Pe de altă parte, fiecare stat membru are interesul legitim şi vădit să coopereze cu colegii, cu celelalte state membre ca între egali şi asta îi conferă participarea la cea mai bună viteză de dezvoltare. În plus, este foarte important ca dreptul, legislaţia europeană să fie respectate 100% de către toţi jucătorii şi evident este important ca toate posibilităţile financiare care sunt oferite statelor membre să fie exploatate la maxim.

ZIUA de CLUJ: Credeţi că acest moment de criză al UE, cu Brexitul, cu aceste curente de euroscepticism şi de naţionalism, va putea fi depăşit şi dacă UE mai are viitor?

Michael Schneider: Să ştiţi că eu m-am pregătit pentru vizita în România şi cea de la Cluj şi am constatat că euroscepticismul din România este foarte scăzut, iar acest lucru mă bucură. În alte state membre, în alte ţări din UE situaţia este uşor diferită, dar cea mai dificilă fază a trecutului recent a fost deja depăşită, după cum arată şi alegerile recente din Franţa. În Germania, ţara mea, există un oarecare euroscepticism, dar atitudinea nu este una majoritară, există o minoritate care este eurosceptică în continuare. UE mereu are de înfruntat o criză sau alta, a fost dintotdeauna aşa, dar din fiecare criză a ieşit cu soluţii noi, soluţii bune. Se spune că o criză este adesea şi o şansă să faci ceva nou, ceva mai bine, şi noi constatăm că fiecare criză ne întăreşte. Eu am acest optimism convins în legătură cu viitorul Europei.

ZIUA de CLUJ: România are nevoie de bani pentru dezvoltare, dar nu a reuşit să absoarbă o mare parte din fondurile europene care i-au fost puse la dispoziţie de UE. În viitorul exerciţiu bugetar, România ar putea să se confrunte cu o diminuare a fondurilor alocate?

Michael Schneider: Ca să fiu cinstit, există un astfel de pericol şi vă spun de ce. Momentan sunt în curs de desfăşurare negocieri pentru viitorul cadru financiar multianual (CFM). Negocierile sunt foarte dificile, din cauza Brexitului şi nu numai, există şi alte motive. Deci, se verifică foarte exact pentru ce se vor cheltui banii din următorul exerciţiu financiar. Există state membre care în actualul exerciţiu bugetar nu au folosit toate mijloacele care le-au fost puse la dispoziţie şi nu este vorba doar de România. Ei bine, neabsorbţia sau lipsa absorbţiei în actualul cadru financiar multianual, riscă să determine o ajustare în sensul nedorit în următorul CFM şi atunci implicit acest risc există şi pentru România. Sugestia mea ar fi ca România să facă tot ce-i stă în putinţă pentru ca în CFM actual să folosească maximul de fonduri disponibile, să le transforme în investiţii. Pentru asta evident este nevoie de punerea la punct a capacităţilor administative pentru absorbţie şi - ceea ce mi se pare foarte important - ca şi la nivelurile local şi regional să fie create competenţele pentru a participa direct la utilizarea acestor fonduri, adică oraşele, judeţele şi nu doar nivelul naţional, trebuie să participe direct la absorbţia acestor fonduri.

ZIUA de CLUJ: Suntem la Cluj, un pol de dezvoltare important pentru România. Comitetul Regiunilor pe care îl reprezentaţi poate să facă mai mult ca de la nivelul UE să vină mai mulţi bani către comunităţile locale sau regionale?

Michael Schneider: CER nu are cum să influenţeze politica sectorială a statelor membre. Ce putem noi să facem - şi pentru asta sunt şi eu aici, acum - este să analizăm ceea ce se petrece la nivel regional într-un stat membru şi în baza acestor analize să formulăm nişte recomandări. Ştiţi, de la Bruxelles ai o altă perpectivă asupra lucrurilor, decât de pe plan local, deci este bine să comparăm situaţiile, să vedem cum se prezintă regiunile şi apoi să facem nişte recomandări. De altfel, intervenţia mea la Congresul Aleşilor Locali la care particip se va axa tocmai pe această încurajare a aleşilor locali, a comunităţilor, de a merge înainte pe linia aceasta.