Numărul de regiuni, noul test de rezistenţă al USL

PSD vrea păstrarea actualelor opt euroregiuni şi desemnarea şefilor lor prin alegeri indirecte, în vreme ce liberalii par să îmbrăţişeze mai nou varianta PDL, cu 12 regiuni, a căror conducere să fie asigurată, prin rotaţie, de preşedinţii consiliilor judeţene. Miza bătăliei dintre cele două proiecte: satisfacerea orgoliilor baronilor locali şi controlul politic al viitoarelor regiuni.

„E prematur să vorbim de orice număr atât timp cât nu s-a finalizat analiza. Din analiză poate să iasă trei regiuni, poate să iasă 60 de regiuni, 14 regiuni", a declarat Dragnea la ieşirea de la întâlnirea cu parlamentarii liberali, de luni. În urmă nu cu multă vreme, însă, ministrul PSD prezenta public harta României împărţită în cunoscutele opt regiuni, drept soluţie ca şi adoptată de guvern. Schimbarea de opinie a lui Dragnea pare că a fost generată de proiectul alternativ elaborat de comisia PNL condusă de Klaus Iohannis şi susţinut de liberali.

Fost secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi unul dintre iniţiatorii proiectului regionalizării României, liberalul clujean Liviu Radu admite că proiectul comisiei lui Iohannis a fost generat ca răspuns la varianta lui Dragnea, care favorizează PSD în preluarea controlului majorităţii regiunilor. „Nu am fost cooptat în comisia domnului Iohannis şi n-am mai fost contactat de mult de colegii mei pe acest subiect, aşa că nu ştiu cum arată pe hartă varianta lor cu 12 regiuni, dar, din ultima discuţie pe care am avut-o, am înţeles că se tem că, pe actualul design al celor opt regiuni există posibilitatea unei dominaţii a PSD. Nu e neapărat cazul regiunii de N-V, unde PNL controlează, totuşi, trei judeţe, dar majoritatea celorlalte regiuni, PSD şi-ar putea impune controlul. Ştiu că au existat propuneri de regiuni desenate altfel de la Bihor, de la Arad, pentru că Bihorul nu vrea să fie condus de Cluj şi nici Aradul de Timiş. Din câte am înţeles, însă, încă nu e clară nici o soluţie la noi. E o mai mare disciplină la PSD, unde Dragnea e manager de proiect şi îşi impune mai uşor punctul de vedere", a explicat Radu. El a precizat că soluţia conducerii regiunilor prin rotaţie este una intermediară, până la alegerile locale din 2016, când preşedinţii regiunilor vor fi aleşi prin vot popular.

Vicepreşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, preşedintele PSD Cluj-Napoca, Mircea Jorj, combate vehement proiectul liberal. „Cele opt euroregiuni funcţionează pe hârtie de mulţi ani. Liberalii vor 12 ca să armonizeze orgoliile baronilor locali. Îi anunţ că regionalizarea nu se face pentru înscăunarea unora, ci pentru eficientizarea actului administrativ, în plus, păstrând cele opt regiuni, închidem şi problemele cu minorităţile", a spus Jorj.

El a contestat chiar mai agresiv propunerea conducerii prin rotaţie. „Conducerea prin rotaţie ar fi o mare eroare administrativă. Eu nu am cunoştinţă să existe undeva în lume aşa ceva. Dacă ai început un proiect, trebuie să ai un mandat de patru ani ca să-l duci la bun sfârşit. Dacă acum conduce preşedintele de la Cluj, peste şase luni cel din Sălaj, peste alte şase luni cel din Bihor, nu va mai exista coerenţă şi eficienţă. În plus, un preşedinte ales, chiar şi indirect, are o reprezentativitate la nivel local. Eu cred că alegerea indirectă, de către aleşii locali, pe baza unor algoritmi, ar fi mult mai facilă şi ar garanta şi reprezentarea structurii politice a administraţiilor locale. Cei care fac astfel de propuneri nu cunosc carte, să citească nişte lucrări de specialitate mai întâi şi apoi să vorbească. Miza regionalizării e uriaşă, în care atragerea fondurilor europene e o componentă minoră. Dar discutăm de infrastructura regională, de soşele şi autostrăzi regionale, de unităţi de învăţământ regionale, de spitale regionale, de centre culturale regionale, vorbim de păstrarea impozitelor marilor contribuabili la nivelul regiunilor, nu la Bucureşti. Avem de-a face cu o abordare viscerală din partea partenerilor noştri, care ar trebui să fie mai calmi, mai atenţi şi mai serioşi. Colegii noştri ar trebui să fie mai raţionali, altfel vom iniţia un dezastru şi nu cred că asta se doreşte", a comentat Jorj.