Paradoxuri româneşti: oi multe, produse puţine pe piaţă. Ce răspunde Comisia Europeană interpelării eurodeputatului Daniel Buda

Europarlamentarul clujean Daniel Buda s-a adresat Comisiei Europene pe tema discrepanței dintre numărul mare de oi din România și cantitatea mică de produse de pe piață.

"În prezent, există peste 14 milioane de oi în România, un număr considerabil mai mare decât cel din anii 2000. Cu toate acestea, doar 20% din producția totală de lapte de oaie ajunge să fie comercializată în lanțurile de magazine. În ceea ce privește carnea, dar și brânzeturile de oaie, acestea se regăsesc într-o proporție nesemnificativă la retaileri sau în restaurantele românești. Astfel, 80% din produsele lactate din oaie sunt utilizate de către fermieri pentru consum propriu sau ca o componentă a trocului", susţine europarlamentarul clujean Daniel Buda, care este şi membru PPE şi preşedinte al PNL Cluj.

În opinia eurodeputatului PNL, factorul principal care determină un procent atât de scăzut al produselor comercializate este lipsa unor condiții igienico-sanitare corespunzătoare cu normele în vigoare, în majoritatea stânelor din România.

Astfel, standardele privind siguranța alimentară sunt deseori încălcate, fermele nebeneficiind de condiții adecvate pentru comercializarea produselor la cele mai ridicate standarde de calitate și siguranță. Acest aspect este determinat cu precădere de situația financiară precară a fermierilor.

Pornind de la această situaţie, Daniel Buda a cerut Comisiei Europene să-i comunice care sunt instrumentele avute la îndemână pentru a veni în sprijinul crescătorilor de oi în vederea adaptării lor la standardele impuse.

"Creșterea valorii adăugate a producției agricole prin standarde mai înalte de calitate și o mai bună organizare a producătorilor pentru pătrunderea pe piețe sunt obiective-cheie ale programului de dezvoltare rurală al României (PDR) 2014-2020.

Diverse măsuri din cadrul programului de dezvoltare rurală oferă sprijin pentru creșterea competitivității exploatațiilor agricole prin investiții în ferme sau în mici unități prelucrătoare. Cu toate acestea, nu se poate acorda sprijin din cadrul PDR pentru ca agricultorii să respecte standardele UE obligatorii din punct de vedere juridic care sunt deja în vigoare decât în două cazuri:
- atunci când un tânăr fermier se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații. În acest caz, se poate acorda sprijin doar în termen de 24 de luni de la data stabilirii sale.
- atunci când legislația Uniunii impune noi cerințe fermierilor. În acest caz, sprijinul poate fi acordat pentru investițiile necesare pentru a se conforma noilor cerințe în cursul unei perioade de 12 luni de la data la care acestea au devenit obligatorii pentru exploatația agricolă.
Informații detaliate privind PDR al României sunt disponibile pe site-ul internet al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România .

În ceea ce privește standardele UE de igienă a producției, România ar trebui să respecte dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 853/2004 . Ar trebui subliniat faptul că legislația menționată mai sus prevede măsuri de flexibilitate pentru fermierii locali, dar, în acest caz, măsurile respective ar trebui notificate Comisiei de către autoritățile competente", a fost răspunsul primit de Daniel Buda din partea Comisarului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan.

Aşadar, un rol important în flexibilizarea legislaţiei pentru fermierii locali revine şi autorităţilor competente din ţara noastră, care trebuie să notifice măsurile respective la Comisia Europeană.