Protocolul "Kolozsvar". Ce prevede înţelegerea PNL - UDMR

După alegerile locale din iunie 2016, PNL şi UDMR au încheiat un protocol la nivelul judeţului Cluj, care să le permită să obţină controlul în mai multe unităţi administrative din judeţ.

Recent, minoritatea maghiară a reuşit să atingă un obiectiv important, montarea de indicatoare maghiare pe care scrie "Kolozsvar" la intrările în municipiul Cluj-Napoca. Această revendicare importantă a maghiarilor a fost asumată de cele două partide, PNL şi UDMR, şi prin protocolul semnat după alegerile locale de anul trecut, pe care ZIUA de CLUJ îl publică integral în acest articol.

"Cele două formaţiuni aliate convin de comun acord să promoveze în consiliile locale în care majoritatea este formată din PNL şi UDMR hotărâri cu privire la amplasarea indicatoarelor inscripţionate cu denumirea localităţii în limbile română, maghiară şi germană, indiferent de ponderea minorităţilor naţionale", scrie, la Art. 2.2 al protocolului dintre cele două partide.
Astfel, în baza acestui document, după municipiul Cluj-Napoca, reprezentanţii UDMR Cluj aşteaptă să fie amplasate inscripţii maghiare şi în celelalte localităţi ale judeţului.

"În acest sens Clujul a fost o prioritate. Aici nu a fost numai protocolul, a fost şi acţiunea societăţii civile, a fost şi procesul pe rol, şi cred că toţi aceşti factori au contribuit la acest rezultat. Am tratat cu oarecare prioritate la Cluj şi sigur trebuie să vedem în continuare cu partenerii noştri liberali, să vedem ce soluţii putem găsi şi în celelalte localităţi unde cele două formaţiuni reprezintă majoritatea în consiliul local", a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond.

Cele două partide au convenit prin acelaşi protocol să promoveze şi alte măsuri concrete.
„Se vor depune eforturi susţinute pentru restaurarea, ingrijirea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi a clădirilor din zona de protecţie a monumentelor istorice.

(...) Se vor căuta soluţii pentru simplificarea procedurilor şi creşterea cadrului financiar al

Programului multianual de refaţadizare, inclusiv prin finanţări străine.
Se vor identifica soluţii (alocări/atragere de fonduri şi parteneriate) pentru restaurarea şi întreţinerea mormintelor monumente istorice din Cimitirul Central (Hajongard), inclusiv prin asocieri şi parteneriate cu ONG-uri de profil, în condiţiile legii", se mai arată în protocolul semnat de preşedinţii PNL Cluj şi UDMR Cluj.

În anexa protocolului, este trecută şi împărţirea funcţiilor între cele două partide la nivelul administraţiei clujene:

„Preşedinte Consiliul Judeţean - PNL
Vicepreşedinte Consiliul Judeţean - UDMR
Vicepreşedinte Consiliul Judeţean - PNL
Viceprimar municipiul Cluj-Napoca - UDMR
Viceprimar municipiul Cluj-Napoca - PNL
Viceprimar Câmpia Turzii - UDMR
Viceprimar Huedin - UDMR
Viceprimar Gârbău - UDMR
Viceprimar Aghireşu - UDMR
Viceprimar Căpuşu Mare - UDMR
Viceprimar Floreşti - UDMR
Viceprimar Tureni - UDMR
Viceprimar Călăraşi - UDMR
Viceprimar Bonţida - UDMR
Viceprimar Buza - PNL
Viceprimar Călăţele -PNL
Viceprimar Mănăstireni - PNL"

După victoria cu "Kolozsvar", reprezentanţii UDMR au plusat. Noul viceprimar al Clujului, Olah Emese, a declarat luni, la postul de radio Realitatea FM Cluj, că unul dintre obiectivele sale este introducerea limbii materne în administraţie.

"Avem un pachet de măsuri pe care UDMR le solicită. Ne dorim ca în fiecare direcţie din cadrul Primăriei Cluj-Napoca să existe o persoană care să vorbească limba maghiară. La început, în direcţiile importante. Ne dorim ca la fiecare ghişeu, maghiarii să poată vorbi în limba maternă şi să fie totodată introduse formulare tipizate în limba maghiară. Dar asta în timp, nu imediat", a declarat Olah.

Reamintim că Asociația Minority Right, mişcarea Musai-Muszáj şi câteva sute de persoane fizice au reuşit să obţină de la Tribunalul Cluj o decizie ce-l obligă pe primarul Emil Boc să pună inscripţii şi în limba maghiară la intrărire în municipiu. Instanţa s-a bazat pe faptul că atunci când a apărut legea administraţiei publice locale, nr. 215, în 2001, erau în vigoare datele recensământului din 1992.

Acea lege stabilea că în localităţile unde ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%, în mod obligatoriu se va afişa denumirea localităţii şi în limba acelei minorităţi. Or, conform recensământului din 1992, valabil la acea dată, maghiarii din Cluj-Napoca erau în procent de peste 22 %. Următorul recensământ al populaţiei a avut loc în 2002.

Chiar dacă acum populaţia maghiară de abia depăşeşte 15 % în Cluj-Napoca, instanţa a considerat că trebuie luate în calcul datele recensământului din 1992, valabile în anul 2001, când a fost adoptată Legea 215, care se referă şi la aceste plăcute indicatoare.

Primarul Clujului, Emil Boc, a convocat vinerea trecută o conferinţă de presă, în care a anunţat soluţia pe care a adoptat-o în privinţa plăcuţelor multilingve: nu face recurs şi acceptă Kolozsvar la intrările în oraş, dar pune deasupra o altă placuţă cu numele latin al oraşului. (foto)

Mircea TĂTAR

Mihai MOGA