Tokes şi-a tocmit mercenari în oastea autonomiei

La o zi după ce a participat la marşul neautorizat din Târgu-Mureş pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, europarlamentarul Ungariei Tokes Laszlo, însoţit de noii săi „generali” recrutaţi din Spania şi Belgia, a descălecat la Cluj.

După ce a evoluat independent de UDMR, atunci când a ajuns în Parlamentul European sub semnul tulipanului, Tokes Laszlo nu pare a da mai multe parale nici pe linia politică a partidului de guvernământ din Ungaria, Fidesz, care i-a oferit pe tavă un nou mandat de eurodeputat.

Deşi Fidesz este membru al Partidului Popular European, pentru înfăptuirea singurului său obiectiv politic - autonomia Ţinutului Secuiesc, Tokes nu are nici o rezervă în a apela la o altă familie politică europeană, Alianţa Liberă Europeană (European Free Alliance - EFA), o structură politică pan-europeană, prezentă şi în legislativul de la Bruxelles, formată exclusiv din partide cu programe politice autonomiste sau chiar secesioniste, cum ar fi Bloc Nacionalista Valencia, Esquerra Republicana de Catalunya, Liga Veneta Repubblica, Mouvement Région Savoie, Partido Andalucista, Partit Occitan, Partitu di a Nazione Corsa, Partito Sardo D`Azione, Scottish National Party, Süd-Tiroler Freihet, Union Démocratique Bretonne sau Unitat Catalana.

Nu întâmplător, partidul păstorit de Tokes în România, Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), este membru-observator al EFA şi trage nădejde ca peste trei săptămâni, la congresul separatiştilor europeni, să devină membru cu drepturi depline al structurii pan-europene.

În preajma Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, care va fi sărbătorită vineri, 15 martie, Tokes a venit în România însoţit de directorul secretariatului EFA, flamandul Günther Dauwen, de coordonatorul departamentului de politică externă al Partidului Democrat Catalan, Marc Gafarot i Monjó şi de coordonatorul cabinetului Partidului Naţional Basc, José Mari Etxebarria. Cei trei au participat joi la marşul neautorizat pentru autonomie din Târgu-Mureş, pentru ca vineri să simtă nevoia să se adreseze presei clujene.

„Autonomia nu e o ameninţare, e un concept normal în democraţia secolului XXI. Faptul că marşul de ieri a fost declarat ilegal şi a fost păzit de 8.000 de jandarmi arată că Bucureştiului îi e frică de autonomie. Statul român trebuie sî înceapă un dialog cu maghiarii din Transilvania. Nu e o scuză, nu e suficient să dai cinci milioane de euro unei comunităţi, ca să menţii status-quo-ul.

Nu trebuie divizat Ţinutul Secuiesc, acestea sunt practici din secolul XIX. Nu e normal să retragi Steaua României celui ce a adus libertatea în România, pentru că cere drepturi egale, în vreme ce unii sunt în închisoare, dar o păstrează. Retragerea distincţiei domnului Tokes este un semn de slăbiciune a statului", a comentat Dauwen.

Reprezentantul EFA a avut şi un mesaj de încurajare pentru autonomiştii maghiari. „Tatăl meu a luptat pentru o Belgie federală şi, la vremea aceea, toţi râdeau de el. Acum Belgia e un stat federal, deci există speranţă pentru toţi", a afirmat Dauwen.

La rândul său, catalanul Gafarot i Monjó a simţit nevoia să plângă pe umărul lui Tokes rămas fără decoraţie. „Îmi pare rău pentru ce i s-a întâmplat domnului Tokes, nu merita acest lucru. Acest gest arată cât de absurd poate reacţiona puterea de la Bucureşti împotriva cetăţenilor săi care sunt eroi naţionali", a afirmat Gafarot i Monjó.

„Autonomia e cea mai eficientă cale de a proteja oamenii de monopolul statului, autonomia e bună pentru toţi, e o situaţie win-win. Bucureştiul trebuie să elimine spaima de autonomie. În Spania, dacă Madridul ar fi tratat altfel drepturile catalanilor n-am fi ajuns aici (la referendumul pentru separarea Catalunyei de Spania - n. red.)", a spus Gafarot i Monjó. El a oferit o explicaţie inedită pentru necesitatea autonomiei.

„Nu vorbim de autonomie doar pentru maghiari, vorbim de autonomie pentru Transilvania, pentru că Bucureştiul e mult prea departe. La fel au făcut şi în SUA când au înţeles că Washingtonul e prea departe", a explicat separatistul catalan. El a făcut şi o comparaţie între România şi Spania.

„Şi noi, ca şi voi, am cunoscut dictatura. Ceauşescu şi soţia lui au murit, dar clica politică din jurul lor a rămas. La fel şi în Spania au rămas oamenii din jurul lui Franco deghizaţi în democraţi. E ca şi când un membru al Ku Klux Klan ar susţine drepturile negrilor", a afirmat Gafarot i Monjó.

Mult mai puţin vorbăreţ, separatistul basc Etxebarria s-a limitat să includă dreptul la autonomie printre drepturile fundamentale ale omului şi să militeze pentru mijloace de manifestare pacifiste şi dialog. Ca de obiei, Tokes a luat-o din greu pe arătură, vorbind, printre altele, despre atrocităţile la care ar fi supuşi maghiarii de către statul român.

„În Ungaria de altădată, Consiliul Naţional Românesc lupta pentru drepturile comunităţii române. Acum, Consiliul Naţional Secuiesc şi Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania luptă pentru drepturile comunităţii maghiare, mutatis mutandis. La Madrid, ca şi la Bucureşti, nu se vorbeşte de responsabilitatea majorităţii, doar despre responsabilitatea minorităţii rebele. Madridul e responsabil pentru iredentismul catalan.

Bucureştiul e vinovat de atrocităţile la adresa maghiarilor şi a primarilor principalelor localităţi din Secuime. Dorim să devenim din asupriţi, din cetăţeni de rangul doi, parteneri ai majorităţii, parteneri ai guvernului. Iuliu Maniu spunea, la 1 decembrie 1918, „Nu vrem să devenim din asupriţi, asupritori". 

Noi propunem o masă rotundă româno-maghiară, dar una reprezentativă, nu una UDMR - guvern. Scopul nostru este desăvârşirea schimbării de regim începută în 1989 în direcţia politicii minoritare, penru că uneori bântuie ceauşismul în acest domeniu. Noi nu suntem o minoritate în patria noastră, Transilvania, ci o comunitate egală cu comunitatea română", a clamat Tokes.

El a ţinut să desfiinţeze temerea că autonomia ar fi doar un prim pas spre secesiune. „La Securitate, pe vremuri, exista o secţie specială, numită «Iredentism Maghiar», care acuza maghiarii din Transilvania că ar fi separatişti. În continuare se perpetuează această această teorie falsă. Nici Ungaria nu vrea să se «îmbogăţească» cu cinci milioane de etnici români, că ar deveni Ungarovlahia", a afirmat Tokes.

El n-a ezitat să acuze inclusiv „naţionalismul specific românilor" pentru faptul că a rămas nedecorat. „În retragerea distincţiei mele sunt vizibile elementele provocatoare ale puterii postcomuniste reprezentate de Victor Ponta, Corina Creţu şi camarazii lor, dar nu numai ceauşismul, comunismul, ci şi naţionalismul specific românilor. Un german a retras distincţia unui maghiar, e ridicol. E negarea declanşării la Timişoara a schimbării de regim", a spus Tokes.

În cele din urmă, eipscopul reformat a tras şi o proclamaţie. „Guvernul român nu poate cumpăra comunitatea maghiară, cum a încercat cu cinci milioane e euro, ci, eventual, pe UDMR. Noi vom lupta pentru drepturile comunităţii maghiare fără compromisuri", a anunţat Tokes.