Va mai avea loc Clujul în viitorul guvern? Iată răspunsul + câteva nume de clujeni "ministeriabili"

Va mai avea loc Clujul în viitorul guvern? Iată răspunsul + câteva nume de clujeni
Cu puţine excepţii, guvernele Ponta 2 şi, parţial, Ponta 4, când n-a mai avut nici măcar secretari de stat, Clujul a fost o prezenţă nelipsită la masa guvernului. Acum suntem reprezentaţi de vicepremierul „tehnocrat” Vasile Dâncu. Cine ar putea pleca de la Cluj în cabinetul care va rezulta după alegerile din toamnă?

Tentativa de a afla direct de la liderii principalelor forţe politice dacă au, în interiorul organizaţiilor lor, persoane pe care le-ar putea propune pentru funcţii ministeriale în toamnă s-a finalizat cu un eşec total. Înţeleşi parcă, cei trei lideri politici locali s-au ferit să pronunţe vreun nume.

„În acest moment nu e o prioritate pentru mine să mă gândesc cine ar putea fi parlamentari sau miniştri. Acum suntem în etapa de organizare şi reconstrucţie în principal la nivelul organizaţiilor din Cluj-Napoca şi localităţile în care n-avem primari. În următoarele două luni e momentul muncii. Sigur că nu ne vom putea ascunde la nesfârşit şi va trebui să venim şi cu listele de candidaţi, dar asemenea propuneri de candidaţi pentru parlament sau pentru ministere vom putea discuta din luna septembrie", a declarat noul şef al social-democraţilor clujeni Horia Nasra.

În acest moment, cel mai vehiculat nume de posibil viitor chiar premier este cel al lui Vasile Dâncu, fost lider al organizaţiei, care, chiar dacă nu mai are carnet de partid, este revendicat tot de zona social-democrată a spectrului politic românesc. Pe de altă parte, el a afirmat că, după încheierea mandatului actualului cabinet Cioloş, nu intenţionează să mai rămână în zona activă politic sau administrativ.

Un alt nume care poate fi luat în calcul este cel al lui Valentin Cuibus, pe care cele două mandate de inspector şcolar general îl pot recomanda, din punct de vedere al experienţei profesionale, pentru portofoliul Educaţiei. Este extrem de improbabilă revenirea unor „dinozauri" precum Ioan Rus, aflat nu tocmai în cele mai cordiale relaţii cu actuala conducere naţională a PSD sau Vasile Puşcaş, implicat în proiecte importante universitare, dar şi din mediul privat de afaceri.

Dacă social-democraţii se vor plia pe trendul care pare a lua naştere în clasa politică românească a schimbului de generaţii, s-ar putea ivi şanse reale, dacă nu pentru funcţii de miniştri, măcar pentru eşalonul doi, al secretarilor de stat, pentru Laura Chiorean, la Ministerul Justiţiei sau pentru Gabriela Ciot la Ministerul Fondurilor Europene. Nu poate fi exclusă din calcul nici reactivarea fostului şef al organizaţiei municipale a PSD Cluj-Napoca, actualul „tehnocrat" Mircea Jorj, fost subprefect, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi secretar general al Ministerului Transporturilor.

„Există la Cluj multe persoane cu experienţă în administraţia publică şi naţională capabile să gestioneze problemele României pe termen lung. Dar, să treacă mai întâi alegerile şi mai vorbim după aceea", a reacţionat la fel de eliptic şeful PNL Cluj, europarlamentarul Daniel Buda.

Din ograda liberalilor clujeni, cel mai vehiculat nume de posibil minsteriabil a fost, în ultima vreme cel al lui Alin Tişe, care a şi deţinut „portofoliile" administraţiei şi justiţiei în guvernul din umbră al fostului PDL. Fostul senator nu a făcut niciodată un secret din faptul că îşi doreşte o funcţie de ministru, ba chiar se spunea, înainte alegerilor locale, că actualul vicepreşedinte al consiliului judeţean este „încălzit" pentru a prelua şefia judeţului după alegerile din toamnă, dacă PNL va forma guvernul şi Tişe va deveni ministru. Totuşi, ultimele zvonuri spun că acesta nu mai râvneşte foarte tare la un post ministerial, părând decis să-şi ducă mandatul de preşedinte al consiliului judeţean până la capăt.

Un alt candidat îndreptăţit pentru un loc în guvern ar putea fi fostul prefect Florin Stamatian, care, de asemenea, nu şi-a ascuns niciodată intenţia de a gestiona Ministerul Sănătăţii. Medic ginecolog cu o reputaţie profesională dar şi managerială indiscutabilă, Stamatian ar putea avea un singur dezavantaj, în ochii unora, faptul că nu mai face parte tocmai din tânăra generaţie.

În schimb, Valentin Naumescu ar avea de partea sa atât pregătirea, cât şi experienţa profesională la cel mai înalt nivel, dar şi vârsta încă tânără pentru a prelua portofoliul Afacerilor Externe. Candidaţi pentru funcţii de secretar de stat ar putea fi fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru IMM-uri Cristian Haiduc sau foştii inspectori şcolari generali Anca Hodorogea şi Hadrian Arion.

Dar formaţiunea politică cu cele mai mari şanse de a face din viitorul guvern, indiferent dacă acesta va fi de stânga sau de dreapta, este, inevitabil, UDMR. „Sincer, nu m-am gândit încă la posibili miniştri din Cluj şi nici n-am făcut nimic în sensul acesta, chiar nu ştiu acum cine ar putea fi ministru. Încă nu ştim dacă vom intra în guvern şi nici ce portofolii am putea obţine, să trecem hopul alegerilor şi pe urmă vom vedea. Dar e de aşteptat să apară persoane noi", a declarat liderul UDMR Cluj Csoma Botond.

De departe, cea mai calificată, prin prisma experienţei, pentru o revenire în guvern este fostul secretar de stat şi chiar ministru al Culturii pentru scurt timp, Hegedus Csilla. În cărţi pentru a deveni ministru al Sănătăţii a fost, la un moment dat, fostul viceprimar, actualul senator Laszlo Attila. Numai că, în afara diplomei de medic, singura sa legătură cu domeniul, în ultima vreme, a fost faptul că a făcut parte din comisia senatorială de specialitate. În plus, nici el nu este tocmai în graţiile conducerii locale a Uniunii. Şi mai improbabilă este posibila reactivare a altui „dinozaur", Eckstein-Kovacs Peter, absent şi el de pe lista de favoriţi ai şefilor UDMR locali sau naţionali.

Conform rezultatelor naţionale din 5 iunie, în parlament şi într-o eventuală coaliţie de guvernare cu PSD ar mai putea intra ALDE, numai că, la Cluj, partidul inamicului numărul unu al justiţiei, Călin Popescu Tăriceanu stă doar în doi oameni cu o oarecare notorietate, Steluţa Cătăniciu, devenită celebră la nivel naţional ca gropar al tentativei de ministru al Justiţiei Cristinei Guseth şi Mircea Irimie, cu studii universitare făcute târziu şi pe bani, pe care îl recomandă cel mult experienţa în administraţie locală câştigată ca fost viceprimar al municipiului Turda.

 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza