Joia Patimilor | Semnificaţie, tradiţii şi obiceiuri. Ce este interzis să faci astăzi

Joia Patimilor | Semnificaţie, tradiţii şi obiceiuri. Ce este interzis să faci astăzi

În Joia Mare credincioșii rememorează unele dintre cele mai importante momente petrecute în Săptămâna Patimilor. 

În Joia Mare şi Sfântă credincioşii rememorează în Biserică patru momente importante petrecute în Săptămâna Patimilor lui Hristos: Spălarea picioarelor Apostolilor de către Mântuitorul Hristos, Cina cea de Taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului Nostru Iisus Hristos.

12 Evanghelii, 12 popasuri duhovniceşti pe Drumul Crucii

În această seară, în biserici, la slujba Sfintelor şi Mântuitoarelor Patimi ale Domnului, preoţii citesc cele 12 Evanghelii: Acestea reprezintă cele 12 popasuri pe care le-a făcut Fiul lui Dumnezeu pe Drumul Crucii.

Un ritual pentru împlinirea dorinţelor

La Denia din Joia Mare, în multe localităţi din Sudul ţării, fetele şi femeile tinere aduc la biserică o panglică. După ce ascultă câte o evanghelie, fiecare credincioasă face câte un nod în panglica respectivă, rostind câte o dorinţă foarte importantă, care se referă la sporul casei, la sănătate şi la împliniri în viaţa personală. Panglica se păstrează într-un loc discret, în casă. După împlinirea fiecărei dorinţe, se desface câte un nod. Astfel că, până la sfârşitul anului, se desfac cele 12 noduri, adică se pot împlini cele mai importante dorinţe pentru persoana care a participat la cele 12 denii. În Muntenia şi în Oltenia se practică obiceiul ca bunicile să spele picioarele copiilor din familie.

În Joia Mare se ţine post

Mulţi credincioşi ţin post în Joia Mare pentru ca familia şi gospodăria lor să fie protejate de catastrofe naturale şi de pagubă.

În vremuri îndepărtate, Joimăriţa era o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare. Cu timpul, aceasta a devenit o persoană justiţiară care-i pedepseşte pe leneşi.
Deniile din Saptamana Sfintelor Patimi sau Patimiri ale lui Iisus Hristos au in centrul lor taina suferintelor sufletesti si trupesti ale Mantuitorului ca urmare a pacatelor oamenilor, aratate in invidie si ura, lacomie si tradare, frica prea mare si lipsa de fidelitate etc. Pe de alta parte slujbele deniilor arata si puterea pocaintei.

În gospodăriile româneşti în Joia Mare se înroşesc ouăle şi se pregătesc cozonacii şi pasca. Pasca se face din făină albă cernută în tava specială. Cojile de ouă folosite la pască nu se aruncau si nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sambata Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile si puii aveau sa fie paziţi de păsările prădătoare peste vară, conform creştinortodox.ro

Ce este interzis să faci

Două alimente sunt total interzise de tradiţie în aceste zile, inclusiv în Joia Mare, chiar şi pentru cei care nu ţin postul efectiv: oţetul şi urzicile. Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi. Mai mult, legenda spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet: de aici şi obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post.
 
Din Joia Mare până în ziua de Paşti se zice că nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toaca.
 
În Joia Mare femeile nu au voie să spele haine, nici cu mâna si nici cu maşina de spălat. Ultima zi în care puteau face asta era Miercurea Mare, potrivit obiceiurilor stramoşeşti.

Comenteaza