Sărbătorile pascale pentru credincioşii ortodocşi încep duminică şi se desfăşoară pe durata a trei zile. Ceremonii pascale au loc la Ierusalim şi peste tot în lume unde trăiesc comunităţi creştine. Sărbătoarea Paştelui este co

În ziua de Paște, credincioșii rostesc rugăciuni speciale pentru iertarea păcatelor și binecuvântarea familiei. Iată una dintre cele mai puternice astfel de rugăciuni către Mântuitorul Iisus Hristos:

Sfânta Lumină a coborât la ora 14:13, aducând emoție și credință în rândul miilor de pelerini adunați la Mormântul Sfânt din Ierusalim.

Sâmbăta Mare reprezintă ziua în care trupul lui Iisus Hristos a fost pus în mormânt și este, de asemenea, ultima zi a săptămânii patimilor.

În cazul în care conflictul din Orientul Mijlociu va împiedica zborul din Ierusalim spre România, Patriarhia spune că are un plan de rezervă pentru Lumina Sfântă.

În satele clujene, Vinerea Mare era o zi a tăcerii, a postului și a credințelor vechi.

Vinerea Mare, numită în popor și Vinerea Patimilor, este considerată una dintre cele mai solemne zile din calendarul creștin.

În Joia Mare sunt prăznuite patru momente deosebite din Săptămâna Patimilor: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani, dar și trădarea lui Isus.

În Pastorala de Paște, Mitropolitul Andrei Andreicuț cheamă la pace, în contextul conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, și subliniază că întoarcerea la valorile creștine ar putea pune capăt războaielor.