Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci. Ce să NU faci astăzi sub nicio formă

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, este sărbătorită astăzi, pe 14 septembrie.

Prăznuită în fiecare an pe 14 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci ne amintește de două evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci: aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și  întoarcerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, la anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius. Acesta a depus-o în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, nu înainte ca patriarhul Zaharia să o înalțe în văzul credincioșilor la 14 septembrie 630.

Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: în ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia "Prin acest semn vei invinge". Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. 

Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu El. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfanta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vadă Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci, în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Totodată, Ziua Crucii este consideară dată ce vesteste sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. 

A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep sa se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. 

Ce nu e bine să faci de Ziua Crucii

Din vremuri străvechi în ziua când Biserica Ortodoxă a prăznuit Înălțarea Sfintei Cruci, oamenii nu au consumat fructe sau legume dintre cele care au un miez ce seamănă cu semnul Sfintei Cruci. În zilele noastre sunt persoane care respectă acest obicei și nu mănâncă: nuci, struguri, prune și usturoi pe 14 septembrie.

Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi de Înălţarea Sfintei Cruci. Ei trebuie păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului. De aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.

În această zi creștinii sunt îndemnați să ţină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului şi a trupului. De asemenea, nu este voie în ziua Înălţării Sfintei Cruci să se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile.

Rugăciunea Sfintei Cruci

Să se scoale Dumnezeu, și să se risipească vrăjmașii Lui, și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară demonii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii, zicând:

Bucură-te, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care gonești demonii cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorât la iad, și a călcat puterea diavolului, și te-a dăruit nouă pe tine, cinstită Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrăjmașul.

O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi mie cu Sfânta Fecioara Născătoare de Dumnezeu și cu toți Sfinții, in veci. Amin.