Sfânta Maria Mică. Tradiţii şi obiceiuri de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului

Sfânta Maria Mică. Tradiţii şi obiceiuri de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului

Nașterea Maicii Domnului, prima sărbătoare din cursul anului bisericesc care a început la 1 septembrie, este sărbătorită pe 8 septembrie atât de către biserica ortodoxă, cât și de cea catolică.

Sfânta Maria este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi, în acelaşi timp, cea mai mare sărbătoare a toamnei. În această zi, credincioşii merg la biserică, de dimineaţa, pentru a asculta slujba şi pentru a se închina la icoana Maicii Domnului.

Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

Deşi în Noul Testament nu este precizat acest eveniment, sărbătoarea este prezentată de alte surse, dintre care cea mai importantă este Protoevanghelia lui Iacov, carte apocrifă care a fost scrisă în jurul anului 145 și relatează originea și copilăria fecioarei Maria.

Fecioara Maria s-a născut într-o familie de creştini, Ioachim şi Ana. Părinţii ei, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un copil. 

Tradiţia spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria.

Conform tradiţiilor, în ziua de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pâine şi lumânări, pentru a fi sfinţite.

Potrivit statisticii, în ţara noastră, peste 1,8 milioane de femei poartă numele de Maria, Mărioara, Mariana şi în jur de 400.000 de bărbaţi se numesc Marian sau Marin.

Pe 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.

În credinta populară, sărbatoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vara şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi.

8 septembrie este ziua în care unele păsări precum rândunelele îşi pregătesc călatoria spre ţările calde, iar gâzele şi reptilele se retrag în pământ. 

De asemenea, 8 septembrie este ziua în care plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Este ziua în care vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă.

Este ziua în care se da drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se jupoaie coajă ulmilor şi se da startul targuilor şi iarmaroacelor de toamna.

Această zi a Naşterii Maicii Domnului trebuie cinstită cu bucurie şi ţinută de toată lumea. Nu se cade să lucrezi sau să faci treburi gospodăreşti tocmai în această zi sfânta.

Mai există şi o altă superstiţie românească conform căreia cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile riscă să atragă asupra lor boli care îi pocesc. Se aprinde în schimb candelă în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.

 

sursa: realitatea.net

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza