Roboterapia, o posibilă vindecare pentru copiii cu autism. Ce noutăţi aduc specialiştii clujeni

Mii de persoane din România suferă de autism. Pentru aceştia, specialiştii găsesc o nouă speranţă în procesul de reabilitare prin roboterapie. La Cluj, în ajutorul copiilor bolnavi au fost aduşi doi roboţi inteligenţi care pot sa vorbească, să cânte şi să îi ajute în fel de fel activităţi educative.

 

Specialiştii cred că recuperarea copiilor cu autism va fi mai rapidă cu ajutorul roboterapiei. Iar pentru micuţii care suferă de autism, aceşti roboţei sunt de-a dreptul captivanţi. Din cercetările efectuate până în prezent, specialiştii clujeni au demonstrat că, prin roboterapie, creşte capacitatea de recunoaştere a emoţiilor în cazul copiiilor care suferă de autism. În luna martie, la Cluj au sosit noi roboţei noi, care pot să interacţioneze cu micuţii: rbNAO şi rrNAO (rb-rational blue; rr-rational red).

"Încercăm să dezvoltăm tratamente inovative pentru aceşti copii. Printre aceste se numără şi roboterapia, adică terapia cu ajutorul roboţilor sociali. Domnul profesor Daniel David este coordonatorul unui proiect în care ne propunem să validăm anumite forme de roboterapie pentru copiii cu autism. Abilităţile vizate sunt imitaţia, aşteptarea rândului, atenţia împărtăşită şi noi considerăm că prezenţa roboţilor ar putea să îi ajute pe copii în dezvoltarea lor. Sigur, în acest moment toate acestea sunt la nivel de cercetare: investigăm dacă vor reuşi să îi ajute", explică Cristina Costescu, terapeut.

Una dintre cele mai mari probleme pe care aceşti copii le întâmplină este teama de a interacţiona cu alte fiinţe umane, iar roboterapie reprezintă o posibilă soluţie promitătoare.

"Studiile anterioare realizate în acest domeniu arată că copiii au o preferinţă în ceea ce priveşte interacţiunea cu roboţii comparativ cu interacţiunea cu persoane şi preferă să interacţioneze cu ei datorită faptului că sunt mai preductibili, au comportamentele simplificate şi pot să asimileze mai uşor cunoştinţe. Practic, folosim roboţii ca motivatori ai interacţiunii dintre copil şi terapeut şi, totodată, ne dorim ca aceştia să îi antreneze pe copii în procesul de învăţare", menţionează Costescu.

În prezent roboţii, sunt, însă controlaţi de un operator şi/sau psihoterapeut. Miza proiectului este de a construi o nouă generaţie de roboţi care să aibă un grad de inteligenţă şi autonomie mai mare, astfel încât, în timp, aceştia să poate fi luaţi şi utilizaţi acasă de pacienţi.

"Scopul proiectului se situează în jurul ideei de a crea o nouă generaţie de roboţi, care să fie mai inteligenţi ca generaţia de roboţi care există acum pe piaţă, astfel încât aceştia să poată funcţiona în cadrul psihoterapiei fără supervizarea psihoterapeutului, fiindcă în acest moment, când lucrăm cu roboţi, mereu avem un operator sau un psihoterapeut care monitorizează şi controlează ce face robotul", a declarat psihologul Daniel David, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB).

Chiar dacă preţul unui roboţel se situează între 5.000 şi 7.000 de euro, potrivit specialiştilor, până peste patru ani, când este estimată încheierea proiectului, acestea ar trebui să scadă semnificativ.

"Miza noastră este ca în patru ani să construim nişte roboţi care să fie mai inteligenţi şi care în anumite sarcini specifice să poată funcţiona fără prezenţa terapeutului: de exemplu să poată fi folosiţi în anumite situaţii de către părinţi acasă, de către educatori şi învăţători la şcoală sau grădiniţă", explică David.

Cei doi roboţi utilizaţi la centrul din Cluj costă 10.000 de euro, fiind achiziţionaţi în cadrul unui proiect european care se desfăşoară şi în universități din Anglia, Suedia sau Franţa. Din România participă o echipă de cercetători de la UBB, coordonată de profesorul Daniel David. Rolul Departamentului/Institutului în proiectul DREAM, prin Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală (Matrix), este de conduce partea clinică de psihoterapie.

"Anul trecut noi am câştigat un grant european, finanţat de Comisia Europeană, de cercetare într-un consorţiu internaţional format din ţări ca Belgia, Franţa, Marea Britanie, Suedia şi România. Este cel mai mare proiect european de cerecetare în acest domeniu, în utilizarea roboţilor, în utilizarea roboterapiei în cazul copiilor cu tulburări de spectru autist. Dar utilizarea grantului vizează utilizarea mai largă a roboţilor în psihoterapie. Grantul se va derula până în 2018", menţionează David.