COVID-19: 5 mari motive de speranţă

COVID-19: 5 mari motive de speranţă

Infecţia primară cu SARS-CoV-2 ne-ar putea proteja de expunerile ulterioare

1. Infecţia primară ne-ar putea proteja de expunerile ulterioare, lucru vital pentru succesul vaccinului
 
Oamenii de ştiinţă au reinfectat patru maimuţe cu virusul la 28 de zile de la infecţia iniţială. Un total de „96 de tampoane nazofaringiene au fost testate negativ după reexpunerea la SARS-CoV-2”, raportează cercetătorii. Eutanasia şi necropsia uneia dintre maimuţe au confirmat aceste rezultate.
 
„Rezultatele noastre au indicat că infecţia primară cu SARS-CoV-2 ne-ar putea proteja de expunerile ulterioare, lucru vital pentru succesul vaccinului”, conchid autorii studiului.
 
2. Un vaccin este în proces, mai mult în curs
 
În prezent, are loc testarea pe oameni a unui potenţial vaccin SARS-CoV-2.  Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) au finanţat studiul, care se desfăşoară la Kaiser Permanente Washington Health Research Institute din Seattle. În proces, 45 de voluntari sănătoşi vor primi un vaccin care conţine un segment de cod genetic copiat din SARS-CoV-2. Deoarece vaccinul nu conţine efectiv SARS-CoV-2, participanţii nu vor dezvolta COVID-19.
 
Oficialii guvernamentali avertizează că poate dura 12-18 luni înainte ca vaccinul să ajungă pe piaţă şi explică că scopul principal al acestui proces este să se asigure că nu există efecte secundare grave. În acelaşi timp, în multe alte locuri de pe glob, cercetătării caută un vaccin.
 
3. Sistemul nostru imunitar ar putea învinge virusul
 
Un nou studiu de caz, apărut în revista Nature Medicine, documentează cazul unui pacient cu COVID-19 care s-a recuperat din afecţiune în câteva zile.
 
Pacienta era o femeie de 47 de ani care a contractat virusul în Wuhan, China, iar cercetătorii au examinat răspunsul imun al acesteia în efortul lor de a-i înţelege recuperarea.
 
Prof. Katherine Kedzierska, şefa Laboratorului de celule T umane la Departamentul de Microbiologie şi Imunologie al Doherty Institute din Melbourne, Australia, şi colegii ei au descoperit o creştere a imunoglobulinei G - cel mai frecvent tip de anticorp - în probele de sânge ale femeii. Oamenii de ştiinţă au detectat, de asemenea, un număr mare de celule imune cheie.
 
4. Măsurile de precauţie din spitale funcţionează
 
Cercetătorii din Hong Kong au evaluat impactul pe care focarul l-a avut asupra 43 de spitale publice de acolo. Numerele sunt încurajatoare: în primele 6 săptămâni de la începutul focarului, 413 lucrători din domeniul sănătăţii s-au ocupat de 42 de cazuri confirmate de COVID-19. Dintre aceşti angajaţi, 11 au avut o expunere neprotejată la noul coronavirus. Ca urmare a implementării celor mai bune practici pentru controlul infecţiilor, niciun membru al personalului medical nu a luat virusul în perioada de studiu. În plus, nu a apărut infecţii dobândite în spital.
 
Dr. Vincent C.C. Cheng, de la Departamentul de Microbiologie de la Spitalul Queen Mary din Hong Kong, şi colegii săi concluzionează:
 
„Măsurile adecvate de control al infecţiei în spital pot preveni transmiterea noului coronavirus. Igiena mâinilor, purtarea măştilor chirurgicale în spital şi utilizarea adecvată a echipamentului de protecţie la contactul cu pacienţii sunt măsuri cheie de control al infecţiilor din spitale.
 
5. O metodă veche ar putea combate COVID-19
 
Câteva cercetări respectabile, prezentate în The Journal of Clinical Investigation, arată că este posibil ca medicii să poată folosi o metodă veche numită „terapie cu anticorpi pasivi” pentru a trata COVID-19.
 
Virusulogii care au autorizat lucrarea spun: „Desfăşurarea acestei opţiuni nu necesită nicio cercetare sau dezvoltare”, deoarece metoda a existat încă din anii ’30. Metoda presupune colectarea de sânge de la o persoană care a avut virusul şi s-a recuperat din acesta. Folosind serul (partea care conţine anticorpi pentru combaterea infecţiei), cercetătorii speră să poată injecta o altă persoană, prevenind astfel o infecţie sau contribuind la combaterea acesteia.

Etichete
Comenteaza