Oamenii de știință au reușit să întinerească șoareci îmbătrâniți. Ar fi posibil și la oameni?

Oamenii de știință au reușit să întinerească șoareci îmbătrâniți. Ar fi posibil și la oameni?

Șoarecii bătrâni și orbi și-au recăpătat vederea, au dezvoltat creiere mai inteligente și mai tinere și au construit mușchi și rinichi mai sănătoși, în urma unui experiment condus de universitatea Harvard.

Un studiu internațional condus de universitatea Harvard demonstrează pentru prima dată că degradarea modului în care este organizat și reglat ADN-ul – cunoscute sub numele de epigenetică – poate determina îmbătrânirea unui organism, independent de modificările codului genetic în sine.

Într-un laborator al facultății de medicină Harvard, șoarecii bătrâni și orbi și-au recăpătat vederea, au dezvoltat creiere mai inteligente și mai tinere și au construit mușchi și rinichi mai sănătoși, în timp ce, șoarecii tineri au îmbătrânit prematur, cu rezultate devastatoare pentru aproape fiecare țesut din corpul lor.

Experimentele conduse de o echipă internațională, sub îndrumarea oamenilor de știință de la Harvard, și care se desfășoară de 13 ani, arată că îmbătrânirea este un proces reversibil, capabil să fie dat „înainte și înapoi după bunul plac”, potrivit expertului anti-îmbătrânire David Sinclair, profesor de genetică la Institutul Blavatnik al facultății de medicină Harvard, și unul dintre directorii Centrului pentru cercetare în biologia îmbătrânirii, scrie 360medical.ro.

Corpurile noastre dețin o copie de rezervă a tinereții care poate fi declanșată să se regenereze, spune Sinclair, autorul principal al unei noi lucrări care prezintă munca laboratorului său și a unui grup internațional de oameni de știință.

Experimentele comune, publicate pentru prima dată, joi, în revista Cell, contestă credința științifică conform căreia îmbătrânirea este rezultatul mutațiilor genetice care ne afectează ADN-ul, creând un depozit de junk celular deteriorat care poate duce la îmbolnăvire și moarte.

„Nu junk-ul, și nici deteriorările nu ne fac să îmbătrânim”, spune Sinclair. „Credem că estevorba de o pierdere de informații – o pierdere a capacității celulei de a-și citi ADN-ul original, astfel încât uită cum să funcționeze – în același mod în care unui computer vechi i se poate strica software-ul. O numesc teoria informațională a îmbătrânirii”, a precizat savantul.

Jae-Hyun Yang, cercetător în genetică în laboratorul lui Sinclair și unul dintre coautorii lucrării, a spus că se așteaptă ca descoperirile să transforme modul în care este văzut procesul de îmbătrânire și modul în care este abordat tratamentul bolilor asociate cu îmbătrânirea.

Cercetarea arată că o defecțiune în lanțul informațiilor epigenetice determină șoarecii să îmbătrânească, iar restabilirea integrității epigenomului inversează acele semne de îmbătrânire.

„Credem că studiul nostru este primul care arată schimbările epigenetice drept factor principal al îmbătrânirii la mamifere”, a declarat autorul principal al lucrării, David Sinclair, profesor de genetică la Institutul Blavatnik de la facultatea de medicină Harvard, unul dintre directorii Centrului pentru cercetarea biologiei îmbătrânirii.

Seria extinsă de experimente desfășurată de echipa de cercetare oferă o confirmare mult așteptată, și anume că modificările din ADN nu sunt singura, sau chiar principala, cauză a îmbătrânirii. Mai degrabă, descoperirile arată că modificările chimice și structurale ale cromatinei – complexul de ADN și proteine ​​care formează cromozomii – alimentează îmbătrânirea fără a modifica codul genetic în sine.

Autorii spun că, întrucât sunt mai ușor de manipulat moleculele care controlează procesele epigenetice decât inversarea mutațiilor ADN, cercetările indică noi căi care se concentrează mai degrabă pe epigenetică decât pe genetică pentru a preveni sau trata daunele legate de vârstă.

Aceste rezultate trebuie replicate la mamifere mai mari și la oameni, pentru a fi validate. În prezent sunt în curs de desfășurare studii la primate non-umane.

„Sperăm că aceste rezultate sunt văzute ca un punct de cotitură în capacitatea noastră de a controla îmbătrânirea”, spune Sinclair. „Acesta este primul studiu care arată că putem avea un control precis al vârstei biologice a unui animal complex; că o putem da înainte și înapoi după bunul plac”.

Epigenele sunt proteine ​​și substanțe chimice de pe fiecare genă, care spun genei „ce să facă, unde să facă și când să o facă”, potrivit Institutului Național de Cercetare a Genomului Uman.

„Descoperirea uimitoare este că există în corp o copie de rezervă a software-ului pe care o putem reseta”, spune  Sinclair. „Arătăm de ce acest software este corupt și cum putem reporni sistemul atingând un comutator de resetare care restabilește capacitatea celulei de a citi din nou corect genomul, ca și cum ar fi tânără”

Nu contează dacă acum corpul are 50 sau 75 de ani, sănătos sau îmbolnăvit de boală, spune Sinclair. Odată ce acest proces a fost declanșat, „corpul își va aminti atunci cum să se regenereze și va fi din nou tânăr, chiar dacă ești deja bătrân și ai o boală. Acum, ce este acel software, nu știm încă. În acest moment, știm doar că putem apăsa comutatorul”.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte-ne pe Facebookpe Instagram, pe Youtube și pe LinkedIn

loading...
Comenteaza