Peste 100.000 de români sunt depistați anual cu cancer. Care sunt cele mai frecvente forme de boală diagnosticate

În România, 101.664 de persoane sunt diagnosticate anual cu cancer, arată o statisctică a INSP, publicată duminică, 4 februarie, de Ziua mondială de luptă împotriva cancerului.

Afecțiunile oncologice ocupă un loc fruntaș, atât ca incidență, cât și ca și cauză generatoare de mortalitate în România, dar și la nivel european. În anul 2023, în România s-au înregistrat aproape 100.000 cazuri noi de cancer și aproximativ 55.000 decese cauzate de această maladie, în timp ce în Europa au fost consemnate 2,7 milioane cazuri noi și 1,3 milioane de decese.

Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în România, riscul de a dezvolta cancer înainte de împlinirea vârstei de 75 ani este de 28,1%, iar riscul de deces prin cancer înainte de 75 de ani este de 14,6%.

Într-un studiu realizat de INSP privind prevenția și depistarea precoce a cancerului, mai mult de 6 din 10 chestionate declară că starea lor de sănătate e bună. Proporția celor care se consideră în stare de sănătate bună sau foarte bună fiind de două treimi în grupa de vârstă 50-74 de ani. 17% din respondenți consideră că au o stare de sănătate proastă sau foarte proastă.

În general, bărbații, persoanele care locuiesc în mediul urban și cei ocupați se consideră într-o stare mai bună de sănătate; percepția cu privire la aceasta este mai sumbră pe măsură ce respondenții înaintează în vârstă și le scad nivelul de educație, respectiv veniturile.

Studiul mai arată că:

• 57% din românii cu vârste cuprinse între 25 și 74 ani cred că, într-o măsură mare și foarte mare, cancerul poate fi prevenit.
• 25% din totalul persoanelor intervievate susțin că în ultimii trei ani au luat măsuri de prevenire a cancerului.

Principalele măsuri menționate de respondenți au fost:

• schimbarea alimentației (proporție mai mare în rândul persoanelor din grupa de vârstă 50-74 de ani),
• realizarea unor analize/investigații, precum și a unor controale medicale și renunțarea la fumat. 

„Adoptarea de comportamente favorabile sănătății, creșterea accesului la servicii preventive de diagnostic și tratament de egală calitate și siguranță pentru toți cetățenii, reprezintă elementele cheie care contribuie la reducerea poverii acestei maladii complexe, cu impact major nu numai asupra sănătății și a sistemului de sănătate, dar și asupra vieții familiilor pacienților”, transmite instituția.