Pneumolog: 90% dintre fumători încep să fumeze înainte de 18 ani/ Fumatul în rândul tinerilor crește probabilitatea utilizării altor droguri

Medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", subliniază, cu ocazia Zilei Naționale fără Tutun, importanța creării unor mecanisme "care să conducă la comportamente sănătoase ale copiilor și adolescenților, astfel încât ei să evite utilizarea produselor care conțin tutun sau nicotină".

A treia zi de joi a lunii noiembrie, este Ziua Națională fără Tutun un moment de reflecție față de problematica tutunului și nevoia intensificării măsurilor în acestă direcție la nivel național” – informează Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, în cadrul căruia pacienții beneficiază de Subprogramul de Prevenire și Combatere a Consumului de Tutun care poate oferi consiliere psihologică și consult pneumologic în vederea renunțării la fumat.
 
„Știați că în România datele statistice publicate la nivel european precizează că prevalența consumului de tutun este de 40,8%, cu 48,6% pentru bărbați și 32,9% pentru femei? (...) Dacă în perioada pandemiei am constatat o scădere a numărului de persoane care s-au adresat centrului, în anul 2022 și 2023 situația se schimbă în mod favorabil. Până la data prezentei în anul 2023, 313 pacienți s-au adresat centrului, din care 255 de pacienți au finalizat tratamentul, 49% din ei au rămas abstinenți, 39% au reînceput să fumeze după ce au terminat tratamentul, iar 12 % sunt pierduți din evidență.
 
În anul 2022, 268 de pacienți s-au adresat centrului, din care 56% au devenit abstinenți, 29% au rămas fumători, iar 15% sunt pierduți din evidență. În 2021 din totalul de 153 pacienți care au beneficiat de consiliere 49 % au rămas abstinenți, 25,5% nu au renunțat la fumat, iar 25,5 % au fost pierduți din evidență”, spune managerul unității sanitare, șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

Medicul subliniază faptul că tutunul, indiferent de forma de prezentare, este un produs extrem de agresiv cu organismul uman, prin efectele directe, sistemice pe care acesta le produce, prin dependența pe care acest drog o induce consumatorilor și nu în ultimul rând prin componenta cognitiv-comportamentală pe care tutunul o produce persoanelor dependente.
 
„Atunci când vorbim de perspectiva viitorului fără tutun, o strategie-cheie este creare mecanismelor care să conducă la comportamente sănătoase ale copiilor și adolescenților, astfel încât ei să evite utilizarea produselor care conțin tutun sau nicotină. O astfel de direcție presupune implicarea tuturor generațiilor. Datele statistice raportează că 90% dintre fumători încep să fumeze înainte de 18 ani, ceea ce face ca dependentă de nicotină, care se instalează extrem de repede să producă efecte negative ulterioare asupra creierului, care este în curs de dezvoltare.
 
Un aspect esențial care trebuie menționat este riscul crescut pe care utilizarea tutunului în rândul tinerilor îl are prin crearea terenului de adicție față de droguri, amplificând probabilitatea utilizării și a altor droguri, nu doar prin curiozitatea specifică vârstei, ci și prin nevoia pe care creierului unui utilizator de droguri, oricare ar fi el, inclusiv tutun, o induce.
 
Renunțarea la fumat reduce riscul de boli pulmonare și cardiovasculare, reduce riscul de cancer pulmonar, dar și a cancerelor cu altă localizare (gât, limbă, vezică urinară), reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 2 cu până la 30-40%, dar și riscul de a dezvolta tulburări de vedere, cum este cataracta sau glaucomul”, explică dr. Beatrice Mahler, într-o postare pe pagina de Facebook a institutului.