Vaccinarea cu seruri diferite. Cum se va proceda în România

Vaccinarea cu seruri diferite. Cum se va proceda în România

Coordonatorul CNCAV, Valeriu Gheorghiţă, spune că, deocamdată, în România, nu se vor combina vaccinurile împotriva COVID-19.

România va folosi aceeaşi schemă de vaccinare, respectiv două doze de vaccin de la AstraZeneca, pentru cei care au primit prima doză din acest ser. Excepție vor face persoanele care au contraindicaţii sau cele care au dezvoltat tromboze după prima doză.

„În urma evaluării, atât a recomandărilor din partea comisiilor de specialitate epidemiologice şi sănătate publică de la nivelul Ministerului Sănătăţii, precum şi a datelor ştiinţifice pe studii de tipul schemei de vaccinare heterelogic care au fost efectuate în Germania, Spania şi Marea Britanie, am concluzionat faptul că în acest moment CNCAV încurajează vaccinarea fermă cu acelaşi tip de vaccin în cazul ambelor doze atunci când vorbim de schema de vaccinare cu vaccinul de la compania Oxford/ AstraZeneca, excepţie fiind contraindicaţiile care sunt menţionate în rezumatul caracteristicilor produsului şi atunci când pacientul dezvoltă tromboză cu trombocitopenie după prima doză, sindrom de pierdere capilară, şoc anafilactic. (...) Datele ştiinţifice de la acest moment vor fi reevaluate după finalizarea studiilor clinice şi considerăm că este mai prudent la acest moment să aşteptăm validarea rezultatelor finale până la a lua o decizie de a combina vaccinuri care folosesc tehnologii diferite”, a declarat Gheorghiţă, marţi, într-o conferinţă de presă. 

Medicul susţine că, în acest moment, nu poate fi anticipată frecvenţa reacţiilor adverse, pentru că nu au participat destule persoane la studii. 

„Practic, nu se anticipează o reducere a eficacităţii, deşi nu avem date clare de eficacitate, avem de imunogenitate. Pacienţii care au primit vaccin cu a doua doză pe bază de ARN mesager au avut chiar un nivel mai ridicat al anticorpilor, însă nu putem putem defini în totalitate profilul de siguranţă şi frecvenţa reacţiilor adverse atunci când vorbim de reacţii mai rare de 1 la 1.000 de persoană”, a precizat Gheorghiță.

Comenteaza