Ziua Mondială Alzheimer, marcată la Cluj cu jocuri de cunoaștere și socializare, audiții muzicale și sesiuni de informare

Ziua Mondială Alzheimer, marcată la Cluj cu jocuri de cunoaștere și socializare, audiții muzicale și sesiuni de informare

Consiliul Județean Cluj, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), organizează miercuri, 21 septembrie 2022, sub egida „Zilei Mondiale Alzheimer", o serie de activități menite să sensibilizeze comunitatea clujeană și să promoveze serviciile sociale oferite în ceea ce privește problematica bolii Alzheimer.

Astfel, în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice din Gherla și a Centrului de Îngrijire și Asistență pentru persoane adulte cu dizabilități Cluj Napoca, vor fi prezentate materiale informative despre boala Alzheimer și vor fi realizate sesiuni de lucru desfășurate de către elevii școlii profesionale a Colegiului Reformat Cluj, urmate de audiții muzicale, jocuri de cunoaștere și de socializare.

De asemenea, Centrul de Îngrijire și Asistență pentru persoane adulte cu dizabilități "Sf. Nicolae" din Mociu organizează sesiuni de informare privind creșterea gradului de conștientizare a bolii Alzheimer și demență, urmate de exerciții de stimulare cognitivă cu beneficiarii.

„Consiliul Județean și DGASPC Cluj se implică în limitarea efectelor acestei afecțiuni cu o incidență tot mai ridicată. Chiar la începutul lunii iunie am dat în folosință, în cadrul Centrului Comunitar Județean de pe strada Albert Einstein 14, prima cameră senzorială din județul Cluj dedicată exclusiv bolnavilor de Alzheimer", a transmis Alin Tișe, președintele forului administrativ județean.

Desfășurată în cadrul campaniei „Amintește-ți de mine!", acțiunea se derulează pe parcursul întregii zile, în cadrul mai multor centre care găzduiesc persoane suferinde de această maladie neurodegenerativă. Toate activitățile sunt coordonate de către specialiștii DGASPC din cadrul centrelor, asistenți medicali, kinetoterapeuți, psihologi, asistenți sociali și infirmieri.

Ce este Alzheimer și care sunt cauzele bolii

Descrisă pentru prima dată în 1906 de medicul german Alois Alzheimer, această maladie neurodegenerativă provoacă o deteriorare progresivă a capacităţilor cognitive până la pierderea autonomiei bolnavului.

Potrivit OMS, peste 55 de milioane de persoane din lumea întreagă suferă de demenţă, un ansamblu de boli din care maladia Alzheimer reprezintă forma cea mai răspândită: ea cuantifică între 60% şi 70% din totalul cazurilor de demenţă, afectând peste 30 de milioane de bolnavi, relatează AFP.

Printre simptome Alzheimer figurează episoade repetate de uitare, probleme de orientare, tulburări ale funcţiilor executive (proiectare, organizare, programarea timpului, capacitatea de a avea gânduri abstracte) şi tulburări ale limbajului.

Deşi maladia Alzheimer reprezintă cel mai des întâlnit tip de demenţă, cauzele sale şi mecanismele de declanşare rămân încă în mare parte necunoscute.

Două fenomene se regăsesc sistematic la pacienţii cu Alzheimer. Pe de-o parte, formarea unor plăci de proteine, denumite amiloide, care comprimă neuronii şi îi distrug pe termen lung. Pe de altă parte, există un al doilea tip de proteine, denumite Tau, prezente în neuronii care formează, la aceşti bolnavi, aglomerări care sfârşesc prin a provoca moartea celulelor afectate.

Însă medicii nu ştiu deocamdată foarte bine modul în care cele două fenomene sunt asociate. Nu este cunoscut nici factorul care provoacă apariţia lor şi nici până la ce punct cele două fenomene explică evoluţia bolii.

Este pusă tot mai mult sub semnul întrebării ipoteza, mult timp rămasă dominantă în comunitatea ştiinţifică, conform căreia plăcile amiloide ar fi sistematic un factor declanşator, nu o consecinţă al altor mecanisme.

Care sunt tratamentele

Consecinţa dificultăţii de a găsi factorii declanşatori ai maladiei: în pofida deceniilor de cercetare, niciun tratament nu permite în zilele noastre nici vindecarea, nici chiar evitarea apariţiei bolii.

Principala descoperire din ultimii 20 de ani, un tratament dezvoltat de laboratorul farmaceutic american Biogen, care ţinteşte proteinele amiloide, a obţinut câteva rezultate şi a fost aprobat pentru anumite tipuri de cazuri de autorităţile sanitare din Statele Unite. Însă efectele sale rămân limitate şi interesul său terapeutic este discutabil.

Care sunt factorii de risc şi care sunt măsurile de prevenţie

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale din Franţa (INSERM), principalul factor de risc este vârsta: riscul de apariţie a bolii Alzheimer creşte după 65 de ani şi "explodează" după 80 de ani.

Factori de risc cardiovascular, precum diabetul şi hipertensiunea, atunci când nu sunt luaţi în calcul la vârsta mijlocie, sunt de asemenea asociaţi cu o apariţie mai frecventă a maladiei, fără să fie însă cunoscute deocamdată mecanismele prin care acţionează.

Sedentarismul este un alt factor de risc, precum şi microtraumatismele craniene constatate la anumiţi sportivi (precum jucătorii de rugby şi pugiliştii).

În mod invers, deţinerea unei diplome de studii, o activitate profesională stimulantă şi o viaţă socială activă par să întârzie apariţia primelor simptome şi severitatea lor.

În aceste condiţii, creierul ar beneficia de "o rezervă cognitivă" care permite compensarea, cel puţin pentru o vreme, a funcţiei neuronilor distruşi. Acest efect ar fi legat de plasticitatea cerebrală - capacitatea de adaptare a creierului uman. 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza