Clujenii s-au trezit cu proprietăţile intabulate pe altcineva după ce au trecut prin bătătură cei de la Programul național de cadastru și carte funciară

Clujenii s-au trezit cu proprietăţile intabulate pe altcineva după ce au trecut prin bătătură cei de la Programul național de cadastru și carte funciară

Statul român a început în 2015 un program național de cadastru și carte funciară. Sunt intabulate oficial și gratuit toate proprietățile din mediul rural. Proiectul se derulează haotic și se adună valuri de erori, în acte.  

Programul național de cadastru și carte funciară i-a lăsat pe unii clujeni cu titlu de proprietate pe un teren cu casă sau pe o bucată de pădure, moștenite sau cumpărate, cu bunurile înscrise pe altcineva.

Comuna Iclod se află chiar în centrul județului Cluj, în lunca Someșului Mic. Are 5 sate și a beneficiat de un proiect de cadastrare la nivelul întregului UAT. Vreme de 3 ani, o firmă de la București s-a ocupat de identificarea tereneurilor și de obținerea cărților funciare noi, a transmis stirileprotv.ro

Ioan Oltean, unul dintre localnici deținea un teren, cu titlu de proprietate, o suprafață aflată în extravilan, adică la ieșirea din satul Livada. La primărie și la Oficiul județean de cadastru omul a descoperit că a fost intabulat pe un alt teren, în intravilanul unui alt sat - Orman, chiar în vatra obșească, printre case.

Fără să vrea și să știe, a obținut practic, un alt pământ, lângă casa parohială a preotului din satul respectiv, într-o zonă mult mai bună, imobiliar, la 7 kilometri distanță de amplasamentul pe care el îl știa de o viață, din părinți și bunici. Noul său amplasament este pământul pe care ar fi fost, anterior alți 2 proprietari, cel mai probabil, strămutați, la rândul lor. 

Însuși primarul din Iclod s-a trezit împroprietărit într-o zonă mai bună, cu teren mai valoros, pe care recunoaște că nu l-ar fi avut niciodată, anterior, iar pământul unde știa că îl are moștenire de familie, a fost intabulat pe primărie, devenind bun comunal.

Se pare că cei de la cadastru nu ar fi mers pe teren pentru măsurători edificatoare și nu au luat contact cu oamenii locului. Ar fi lucrat mai mult din birou, cu date înregistrate de aparatura GPS și cu filmări cu drona, iar angajatele de la cadastru le-ar fi dat girul pentru etapele executate. 

În noua conjunctură, oamenii trebuie să se descurce cum pot – să meargă la notar, să facă schimburi între ei de terenuri. A intervenit un soi de suveică, la mica înțelegere, prin diverse portițe, care îi costă de la câteva sute, la câteva mii de lei, conform tarifelor notariale stabilite în funcție de proporțiile pământului deținut. Citeşte mai mult AICI

Comenteaza