A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi fost, s-ar fi plătit TVA și pe neființă și s-ar fi povestit …

În decembrie, abia încheiată, România a intrat oficial în hibernare administrativă. Mă scuzați, pentru acest exces de sinceritate din partea unui politician, nu-i așa “mincinos, uzat și vechi”.

Acest text este un pamflet și trebuie tratat ca atare.

Într-o dimineață liniștită de toamnă, România rurală se trezește sub asediu. Nu de la ruși, nu de la inflație, ci de la bunicuțele care, vai de mine!, au îndrăznit să scoată pe trotuar două legături de ceapă și un ghem de usturoi, fără bon fiscal, fără casă de marcat, fără POS.

Vă rog să primiţi această scrisoare de la mine. Mi-a trebuit o oră să ajung de la Primărie până la poştă, care este la 500 de metri, mama lor de ambuteiaje.