TOP 10 previziuni pentru piața imobiliară din România în 2026: an de ajustare, repoziționare și decizii strategice

Piața imobiliară din România în 2026: un an de ajustare și decizii strategice, în care prudența și alegerea investițiilor vor conta mai mult decât viteza dezvoltării.

După câțiva ani de creștere rapidă și ajustări succesive, piața imobiliară din România intră într-o nouă fază, marcată de un ritm mai lent de dezvoltare, în contextul unei nevoi de reforme bugetare susținute și un context geopolitic ce menține un nivel ridicat de incertitudine.

Pentru sectorul imobiliar, 2026 se conturează ca un an de ajustare și repoziționare, în care deciziile prudente, alegerea atentă a investițiilor și capacitatea de adaptare vor conta mai mult decât viteza sau volumul dezvoltărilor, anticipează consultanții Colliers în raportul „Top 10 previziuni pentru piața imobiliară din România în 2026”.

În acest context, 2026 nu este un an al recuperării rapide, ci unul în care reziliența economiei și a participanților din piața imobiliară va fi testată, iar diferențele dintre strategiile bine calibrate și cele reactive vor deveni tot mai vizibile. Chiar dacă economia va fi pusă la încercare, există în continuare oportunități. Investițiile în infrastructură, revenirea treptată a interesului investițional din zona privată și evoluția diferită a unor segmente ale pieței pot crea spațiu de creștere pentru cei care gândesc pe termen mediu. Consultanții subliniază că 2026 ar trebui privit mai degrabă ca un an de stabilizare și pregătire pentru următorul ciclu de creștere, nu ca un an de relansare rapidă, deoarece efectele pozitive din economie vor apărea treptat.

1. Economia României

Economia României ar putea crește cu puțin peste 1% în 2026, similar ritmului din 2025, estimează sursa citată, care avertizează că riscurile rămân ridicate și că un rezultat mai slab este foarte posibil. Anul va fi unul dificil, marcat de nevoia unor ajustări fiscale importante, de un proces decizional complicat pe plan intern și de un context extern instabil. Există și factori pozitivi, precum fondurile europene și o posibilă relaxare a politicii monetare începând cu al doilea trimestru, însă impactul acestora va fi limitat și se va vedea treptat. În acest context, consolidarea fiscală devine un test de credibilitate macroeconomică, iar o eventuală îmbunătățire a perspectivei de rating este posibilă spre finalul anului doar dacă măsurile asumate sunt aplicate consecvent. Privind înainte, 2026 ar putea pregăti terenul pentru o accelerare economică în 2027, însă, pe termen scurt, economia va trebui să traverseze o perioadă de ajustare complexă.

2. 2026, an bun pentru infrastructura de transport

2026 ar putea fi un an foarte bun pentru infrastructura de transport din România, cu peste 300 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres care ar putea fi dați în folosință, dacă ritmul actual se menține și promisiunile sunt îndeplinite, arată sursa citată. Aceste investiții sunt susținute în principal de fonduri europene, ceea ce înseamnă că depind în mod direct de stabilitatea politică și de capacitatea autorităților de a duce anumite reforme la bun sfârșit. Dincolo de impactul economic direct, infrastructura va accelera reconfigurarea hărții investiționale, oferind mai multă vizibilitate orașelor secundare și de dimensiune medie și reducând presiunea asupra Bucureștiului. Totodată, extinderea rețelelor de transport va deschide accesul către noi zone de dezvoltare imobiliară, care până recent nu erau considerate viabile din perspectiva investitorilor. În același timp, rămâne riscul ca întârzierile administrative sau schimbările de priorități politice să afecteze calendarul proiectelor.

3. Inflația în România

Inflația este de așteptat să își reia scăderea în 2026, ceea ce creează premisele unei relaxări treptate a politicii monetare. Pe măsură ce efectele majorărilor de taxe din 2025 se estompează, iar presiunile din economie rămân sub control, inflația ar putea reveni la niveluri mai reduse față de anii anteriori. În acest context, Banca Națională a României ar putea lua în calcul o reducere a dobânzii-cheie cu aproximativ un punct procentual, iar prima tăiere de dobânda ar putea veni cel mai devreme în trimestrul doi al anului. Specialiștii subliniază că relaxarea politicii monetare va funcționa mai degrabă ca un factor de stabilizare a sentimentului din piață, decât ca un declanșator al unei reveniri rapide a cererii, inclusiv în sectorul imobiliar.

4. Deficitul bugetar, una dintrele cele mai mari probleme ale economiei 

Deficitul bugetar continuă să fie una dintre cele mai mari probleme ale economiei în 2026, cu efecte directe asupra încrederii investitorilor, atrag atenția consultanții. După un nivel estimat aproximativ 7.7% din PIB în 2025 (conform estimărilor oficiale), aducerea deficitului spre aproximativ 6% în 2026 va fi dificilă, mai ales într-un context politic fragmentat și cu presiuni sociale ridicate. Ajustările fiscale sunt inevitabile, iar felul în care vor fi aplicate va conta decisiv pentru percepția investitorilor și pentru costurile de finanțare ale statului. În acest context, nu doar nivelul ajustărilor fiscale va fi decisiv, ci claritatea și coerența cu care acestea sunt comunicate și implementate. Tocmai de aceea, predictibilitatea politicilor fiscale și disciplina bugetară devin factori-cheie pentru menținerea stabilității economice și pentru susținerea investițiilor pe termen mediu.

5. Piața de birouri în 2026

Piața de birouri intră în 2026 într-o perioadă favorabilă proprietarilor, pe fondul lipsei de spații noi și al costurilor ridicate de dezvoltare, anticipează sursa citată. După un 2025 fără livrări în București - o premieră de 25-30 de ani cel puțin -, proiectele noi încep să reapară, însă într-un ritm lent față de perioada pre-pandemie, insuficient pentru a acoperi deficitul de clădiri moderne de calitate. În acest context, companiile care caută spații de birouri devin mai selective, orientându-se către clădiri eficiente energetic, bine amplasate și adaptate modului actual de lucru, în timp ce presiunea asupra chiriilor continuă să crească pe măsură ce oferta de astfel de spații e tot mai redusă chiar și în contextul unei cereri interne de închiriere relativ modestă. Experții atrag atenția că diferențele dintre clădirile premium și cele mai vechi se vor accentua, iar interesul din piață se va concentra tot mai mult pe proiectele bine poziționate și eficiente din punct de vedere energetic.

6. Sectorul industrial și logistic în 2026

Sectorul industrial și logistic rămâne solid în 2026, susținut de extinderea infrastructurii și de o cerere tot mai diversă. Chiar dacă volumul total al închirierilor ar putea scădea ușor față de anul record 2025, cererea se echilibrează, cu un interes mai mare atât din zona de producție, cât și din cea de logistică, anticipează consultanții. Interesul crescut pentru industrii strategice reflectă nu doar factori economici, ci și schimbările din contextul geopolitic și nevoia de securizare a lanțurilor de producție, contribuind la diversificarea pieței. Pe lângă aceste segmente, 2026 ar putea aduce mai mult interes din partea companiilor din industrii strategice, inclusiv din zona apărării și a sectoarelor conexe, ceea ce lărgește baza de cerere. Totodată, interesul investitorilor asiatici (mai ales a celor din China) este în creștere substanțială. În același timp, costurile ridicate de construcție și finanțare pot încetini livrările de spații noi, susținând presiunea asupra chiriilor și favorizând proiectele bine poziționate, adaptate nevoilor chiriașilor pe termen mediu.

7. Piața de retail

Piața de retail își păstrează stabilitatea în 2026, chiar dacă presiunile asupra consumului rămân vizibile. Inflația, taxele mai ridicate și o piață a muncii mai puțin dinamică pot tempera cheltuielile populației, însă România continuă să fie sub media regională la capitolul retail modern per locuitor, ceea ce menține perspectivele de creștere pe termen mediu, subliniază consultanții Colliers. Chiar și într-un context de consum mai prudent, retailul rămâne unul dintre segmentele cu cea mai bună vizibilitate pe termen mediu, tocmai datorită deficitului structural de spații moderne. Astfel, interesul dezvoltatorilor se mută în special către orașele secundare și de dimensiune medie, unde proiectele de tip parc de retail rămân atractive datorită costurilor mai scăzute și flexibilității ridicate. Urmează, potrivit planurilor dezvoltatorilor, inaugurări de circa 240.000 de metri pătrați de spații comerciale noi în 2026, cel mai ridicat nivel din 2011 încoace.

8. Piața investițiilor în 2026

Piața investițiilor ar putea începe să-și revină în 2026, pe măsură ce randamentele încep să înregistreze mișcări favorabile în Europa de Vest, iar apetitul pentru risc revine treptat. După un 2025 dominat de prudență și de amânarea unor tranzacții importante, specialiștii estimează o revenire treptată a activității investiționale. În acest context, activele de top ar putea beneficia de o ușoară scădere a randamentelor, în special dacă ajustările așteptate în piețele din Europa de Vest se confirmă (deja există semnale pozitive observate la final de 2025). Chiar și așa, investitorii vor rămâne selectivi, iar diferențele dintre activele de calitate și cele secundare se vor accentua, într-o piață în care deciziile vor fi tot mai bine cântărite.

9. Piața terenurilor va avea un an bun în 2026

Experții anticipează că și piața terenurilor va avea un an și mai bun în 2026, pe măsură ce interesul pentru dezvoltări noi revine treptat. După o perioadă marcată de prudență, investitorii și dezvoltatorii reapar în piață, în special pentru terenuri destinate proiectelor rezidențiale, industriale și de retail. Un semnal important pentru 2026 este revenirea cererii noi pe parcursul anului trecut (în special în ultima parte a anului), respectiv a investitorilor care pornesc activ procese de achiziție, nu doar închid tranzacții amânate din anii anteriori. În acest context, investitorii cu lichidități și o perspectivă pe termen lung pot avea un avantaj, într-o piață în care soluțiile flexibile de tranzacționare, precum parteneriatele de tip joint-venture, sunt tot mai des preferate achizițiilor directe.

10. Piața rezidențială, sub presiune

Piața rezidențială rămâne sub presiune și în 2026, din cauza unui număr insuficient de locuințe noi, cu efecte directe asupra prețurilor și accesibilității, potrivit analizei. Cu o piață a muncii încă într-o formă relativ decentă, în marile orașe, cererea continuă să fie mult peste ofertă, în timp ce livrările de proiecte noi sunt limitate de costurile ridicate de construcție, accesul mai dificil la finanțare și blocajele administrative. Chiar dacă există riscuri economice, la începutul lui 2026 presiunile de creștere a prețurilor sunt mai puternice decât cele de scădere, mai ales în marile centre urbane. În acest context, interesul pentru proiecte de tip PRS (locuințe pentru închiriere) este așteptat să crească, pe fondul cererii ridicate pentru chirii și al dificultăților tot mai mari de acces la proprietate.