Cum atenuăm efectele ploilor în spațiul urban? "Am vrut 'civilizație' dar nu ne plac efectele secundare"

Cum atenuăm efectele ploilor în spațiul urban? "Am vrut 'civilizație' dar nu ne plac efectele secundare"

Problematica apelor pluviale, meteorice sau pe înțelesul tuturor a apelor din precipitații, în principal ploi dar și din topirea zăpezilor, au devenit o preocupare a specialiștilor în domeniu în ultima decadă în principal datorită efectelor agravante datorate schimbărilor climatice.

"Efectele ploilor torențiale ne afectează însă pe toți, cetățeni și autorități, servicii publice și viață economică deopotrivă, astfel încât acest material nu este realizat pentru specialiști ci pentru ca publicul larg să înțeleagă ce se întâmplă în prezent, ce putem face și mai ales la ce să ne așteptăm pe viitor mai ales din perspectiva agravării fenomenelor meteo asociate cu schimbările climatice.

Nu este vorba de a eluda sau pasa vreo responsabilitate, deoarece orice tentativă serioasă de a începe elaborarea și apoi aplicarea unor strategii urbane în vederea diminuării efectelor schimbărilor climatice, va trebui să fie un efort conjugat și susținut al multor actori instituționali locali, la urma urmei al întregii comunități", au transmis reprezentanții Companiei de Apa SOMES Cluj.

Potrivit acestora, aproape întotdeauna, vina pentru disconfortul, chiar pagubele create de ploile torențiale, au fost atribuite operatorilor de apă – canal, a companiilor de apă care în Romania cel puțin, gestionează și sistemul public, eșecul de a gestiona această problemă, sunt atribuite atât de către autoritățile locale cât și de media și ultimativ, de publicul larg.

"În fapt însă în viziunea principiilor, politicilor și strategiilor recomandate la nivel internațional, în unele municipalități la internațional implementarea acestor strategii fiind deja o poveste de succes, responsabilitatea în gestionarea efectelor ploilor torențiale revine, oricât ar părea de ciudat, într-o măsură nesemnificativă companiilor locale de apă-canal. În contextul fenomenelor asociate schimbărilor climatice, sarcina de a minimiza efectele tot mai severe ale ploilor extreme nu poate cădea în sarcina cuiva care nu administrează sistemul public de drenare a apelor pluviale, deci nu companiilor de apa.

Sistemul public de canalizare menajeră, gestionat (administrat, întreținut, reparat) de companiile de apă, NU este proiectat și destinat preluării și a apelor pluviale. Când Compania de Apa Someș a avut o tentativă, acum mulți ani, de a solicita fonduri de la Uniunea Europeană prin programele de finanțare atrase începând cu 1997 pentru extinderea și/sau modernizarea sistemelor de preluare a apelor pluviale, a primit un răspuns ferm: companiile de apă nu pot cere și nu vor obține fonduri pentru așa ceva, sistemul de drenare, preluare și transport a apelor pluviale nu face parte din sistemul public de canalizare menajeră, ci face parte din arhitectura drumului public (a străzii) și ca atare, responsabilitatea pentru gestiunea și investițiile necesare pentru modernizare și /sau extindere, revine administratorului drumului public.

Există o explicație rațională pentru această regulă. Sistemele publice de canalizare sunt proiectate și construite după o serie de normative, standarde și documente tehnice care stabilesc, printre multe altele, diametrul acestor rețele funcție de populația deservită, ținând cont inclusiv de perspectivele de dezvoltare urbană, și nu în ultimul rând de regimul pluviometric de la data elaborării acestor normative, dintre care unele datează din anii ’60 – ’70. Nu ne contrazicem când spunem că aceste normative au luat în considerare și regimul pluviometric deși se afirmă că sistemele publice de canalizare menajeră nu au fost proiectate și realizate pentru a prelua și apele pluviale, deoarece acei care au elaborat acele normative erau perfect realiști luând în considerare că o parte a apelor pluviale va ajunge în canalizarea menajeră.

Compania de Apa Someș a mai analizat în timp, deși, repet nu era în atribuțiile operatorului de apă-canal, și alte soluții tehnice, printre care posibilitatea realizării unor mari bazine de retenție în subsolul orașului, care să rețină vârful de debit al ploilor torențiale și de unde apoi acestea să fie pompate treptat în canalizare sau folosite pentru alte scopuri. Demers de asemenea nefezabil datorită costurilor și mai ales a imposibilității găsirii unor spații suficiente în subsolul unui municipiu ca și Cluj-Napoca, ticsit de utilități.

Și totuși ce este de făcut? Deoarece efectele schimbărilor climatice devin tot mai severe, iar perspectiva este să se înrăutățească. Până acum 8-10 ani, aveam în medie câte o ploaie torențială pe an, chiar una la doi ani, iar în ultimii ani avem cinci sau șase în intervalul mai-august.

Pe de altă parte, avem partea noastră de vină, directă, pe lângă vina indirectă prin încălzirea globală. Am dorit modernitate și confort urban. Am extins semnificativ spațiul urban, am construit noi cartiere pe câmp și în păduri, am construit din sticlă și oțel, am asfaltat și betonat, am desființat spații verzi, am regularizat și amenajat cursul natural al apelor curgătoare. Ploile torențiale rare de dinainte care cădeau pe o suprafață mult mai mică, mai aerisită, fară parcări enorme, pe străzi pavate cu piatră cubică, s-au transformat în căderi catastrofice în succesiune rapidă care cad pe o suprafață imens crescută, betonată, asfaltată, redusă ca și suprafețe verzi sau permeabile, iar noi ne plângem de pagube, disconfort, întreruperea circulației, am vrut “civilizație” dar nu ne plac efectele secundare ce însoțesc dezvoltarea urbană accelerată și uneori fară nici o regulă.

La nivel internațional au fost demult stabilite o serie de principii și recomandări care să ajute la minimizarea efectelor ploilor torențiale. Partea tristă este că aceste strategii nici nu mai speră să elimine efectele la nivel urban a schimbărilor climatice, ci doar să le minimizeze.

O serie de orașe Europene și la nivel internațional au început deja în mod serios și susținut implementarea acestor recomandări și principii, care sunt înglobate în conceptele atât de populare azi de Green Cities (Orașe Verzi) corelat nu de puține ori cu cel de Smart Cities (Orașe inteligente).

Conceptul de Orașe Verzi încurajează “înverzirea” spațiilor publice prin idei inovative bazate pe cercetări științifice, care vizează o multitudiune de domenii: sănătatea, clima, managementul integrat al apelor, biodiversitatea, coeziunea socială etc.

Locul managementului integrat al apei în cadrul conceptului de Orașe Verzi, are în vedere reunirea abordărilor – în prezent, separate - în ceeea ce privește alimentarea cu apă potabilă, gestionarea apelor uzate menajere și industriale și a apelor pluviale, propunând o abordare holistica pentru o planificare strategică integrată care să ia în considerare inclusiv impactul și implicațiile de mediu, economice, tehnice, politice și sociale.

Conceptul este tot mai legat de cel al Orașelor Inteligente, care utilizează beneficiile digitalizării și al IoT, Internetul Lucrurilor, în plasarea și colectarea de date din senzori, care apoi să ofere o bază pentru decizii de optimizare a managementului integrat al apei la nivel urban.

Sigur, acestea sunt o creionare simplificată la extrem al unor strategii elaborate care necesită implicarea multor, dacă nu a tuturor actorilor dintr-o comunitate.

Care sunt însă practic principiile recomandate la nivel internațional cu privire strict la gestionarea apelor pluviale, deși, repet, ele ar trebui gestionate integrat împreună cu celelalte aspecte care vizează circuitul apei la nivel urban? Cine poate și trebuie să fie responsabil de implementarea lor?

Prima dintre principalele recomandări la nivel internațional, nu neapărat în ordinea importanței, privind gestionarea apelor din ploile catastrofice vizează creșterea imediată și semnificativă a spațiilor verzi, că mod de a ajuta infiltrarea ploilor în sol. Această recomandare vizează inclusiv amenajarea de spații verzi, înierbate sau de ce nu chiar cultivate, pe terasele și acoperișurile plate ale imobilelor și blocurilor.

Legat de creșterea semnificativa a suprafețelor care să permită infiltrarea ploilor, o alta recomandare vizează eliminarea suprafețelor mari betonate și asfaltate, mari parcări, platforme industriale etc și înlocuirea lor cu materiale poroase care să permită infiltrarea.

Un grad de ocupare urbana de maxim 60% ar asigura o suprafață mai mare de terenuri neamenajate care să permită infiltarearea, fata de un grad de ocupare prezent de chiar până la 90%.

O alta recomandare vizează crearea sau multiplicarea sistemelor de retenție temporara în incinta urbana, fie ele mici bazine naturale, depresiuni naturale ale solului sau lăculețe de retenție a apei din vârful de debit al ploii torențiale, care pot fi integrate sau nu în zone verzi destinate agrementului public.

Poate cea mai importanta recomandare cere stabilirea unui cadru legal și sau normativ, la nivel national sau local, care să instituie obligativitatea proiectării și construirii tuturor noilor imobile astfel încât să poată retine la nivelul fiecărei proprietăți un procent variabil al vârfului de debit al ploilor torențiale, stabilit normativ funcție de specificul local, pluviometric. Cu alte cuvinte, să fii obligat din proiectare și apoi construcție să găsești o modalitate să reții pe proprietate un procent (20%, 30%, chiar 60%, procentele diferă mult intre tari și continente) din vârful de ploaie astfel încât acesta să nu ajungă în sistemul public de canalizare menajera sau pe drumul public. Aceasta apa “gri” poate fi apoi reutilizata fie filtrata sau nu, pentru udat gazon sau alte scopuri pentru care nu este nevoie de apa potabila destinata consumului uman.

În fine o alta recomandare a principiilor internaționale legate de gestionarea apelor pluviale, vizează intensificarea informării și conștientizării publice a tuturor stakeholder-ilor, a tuturor celor care au pârghii de acțiune în acest sens dar și a comunității în ansamblu, privind efortul comun care trebuie întreprins pentru a putea atenua efectele din ce în ce mai înrăutățite ale schimbărilor climatice.

Cert este că că daca ținem cont de prognozele existente privind evoluția schimbărilor climatice, daca nu se începe cu ceva în privință gestionarii apelor pluviale, situația vă fi din ce în ce mai rea, nu trebuie să ne așteptam la mai bine. Chiar și așa, tot efortul acesta concertat este destinat diminuării efectelor schimbărilor climatice, și nu trebuie în mod realist să ne așteptam la eliminarea lor. Cu atât mai puțin daca daca nu începem acum, cu toții, să facem ceva în acest sens", au explicat specialiștii companiei.

Comenteaza