Venezuela, țara al cărei lider a fost capturat de SUA, are cele mai mari rezerve de petrol din lume

Liderul venezuelean Nicolás Maduro a fost capturat de trupele de elită ale SUA, în cadrul unei operațiuni de amploare asupra capitalei Caracas.

Decapitarea centrului puterii din Venezuela lasă în urmă incertitudine pentru țara sud-americană, dar și pentru rezervele sale masive de petrol. Venezuela este cea mai bogată țară în petrol din lume. Această cantitate uriașă transformă Venezuela într-un actor important al pieței energetice mondiale, chiar și atunci când rolul său real în producția curentă este marginal, a transmis digi24.ro. 

În subsolul Venezuelei se află aproximativ 303 miliarde de barili, adică aproximativ o cincime din rezervele globale dovedite, potrivit Administrației Informațiilor Energetice din SUA. Este o cantitate mult mai mare decât cea deținută de Arabia Saudită, care are rezerve dovedite de 267 de miliarde de barili, sau decât rezervele Iranului, de 209 miliarde de barili.

Petrolul venezuelean are însă o calitate aparte. Conform Reuters, este țiței greu și extra-greu, cu un conținut ridicat de sulf, diferit de petrolul ușor produs în Orientul Mijlociu. Țițeiul greu este mai costisitor de extras și de rafinat, ceea ce îl face mai puțin competitiv fără investiții susținute și acces stabil la piețe. Dar calitatea petrolului determină în mod direct și tipurile de produse care pot fi obținute din el.

Țițeiul extras din centura Orinoco este mai puțin potrivit pentru obținerea de benzină în cantități mari, dar extrem de valoros pentru alte produse esențiale ale industriei energetice. Acest tip de petrol este utilizat în principal pentru producerea de motorină, combustibili industriali și pentru transport greu, precum și pentru obținerea asfaltului și a altor produse reziduale folosite în construcții și infrastructură, arată CNN, mai scrie sursa citată. 

Deși deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, producția s-a prăbușit în ultimele decenii. Venezuela producea în anii 1970 până la 3,5 milioane de barili pe zi, adică 7% din producția globală. Dar capacitatea de producție s-a erodat treptat și a scăzut sub 2 milioane de barili pe zi în anii 2010, pentru ca anul trecut să ajungă la 1,1 milioane de barili.