Urmările tărăgănărilor: procesul Palocsay este preluat de moştenitori

Aproape cinci ani petrecuţi pe holurile instanţelor pentru a-şi primi pământurile din fosta livadă Palocasay înapoi. Cei aproape 100 de hostezseni care îşi aşteaptă pământurile înapoi au fost nevoiţi să dea piept cu o nouă amânare. La următorul termen din proces au fost deja chemaţi moştenitorii persoanelor decedate, a confirmat avocatul revendicatorilor.

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Cluj a formulat la începutul lui 2009 o plângere în instanţă, în vederea anulării hotărârilor Comisiei locale şi judeţene de fond funciar, prin care câteva zeci de familii de hostezseni fuseseră validaţi pentru punere în posesie cu peste 50 de hectare în zona staţiunii de cercetare Palocsay. Vechii proprietari s-au constituit parte la proces şi au cerut instanţei punerea în posesie. De atunci, procesul se judecă, fără niciun rezultat.

Completele de judecată clujene nu au făcut decât să amâne acţiunea. Acum doi ani s-a cerut de către instanţă o expertiză pentru delimitarea perimetrului revendicat de hostezseni.

La termenul de ieri, acţiunea fost din nou amânată pentru lipsa raportului de expertiză, a confirmat avocatul Sztranyczki Szilard, cei care îi reprezintă pe vechii proprietari. "Au fost chemaţi şi moştenitorii celor cinci personae care au decedat pentru a fi audiaţi. Sperăm să nu mai intervină şi alte situaţii nefaste", a adăugat acesta.

Sztranyczki Szilard a mai precizat că şi-a pus speranţele în noua legea a proprietăţii care nu mai face distincţia între domeniul public şi domeniul privat al statului şi i-ar fi anvantajat nu doar pe hostezseni ci şi pe ceilalţi revendicatori care se luptă să-şi recupereze proprietăţile de la statul roman. "Din păcate, legea a fost contestată la Curtea Constituţională. După soluţionarea contestaţiei va putea fi publicată în Monitorul Oficial. Actul normative avantajează proprietarii. Nu se face distincţia între domeniul public şi domeniul privat al statului, aşa cum este şi normal", a menţionat avocatul.
Conducerea Staţiunii de Cercetare declarat pentru ZIUA de CLUJ că sunt 174 de oameni care revendică terenul administrat de instituţie de 366 de hectare şi susţinea ca aceştia să fie despăgubiţi sau să primească un alt amplasament. "În 1990 staţiunea avea 1.036 de hectare. Noi ne-am restrâns până la 366 cât se afla acum în administrare. Diferenţa de teren a ajuns la autorităţile locale, la Primăria Cluj-Napoca. Pâna la ora actuală terenul nu a ajuns la foştii proprietari", precizau aceştia.

Primăria Cluj-Napoca a cerut anul trecut Ministerului Agriculturii şi Parlamentului să treacă în domeniul privat al statului peste 75 de hectare din Trupul Centru Sere al staţiunii de la Cluj, în aşa fel încât să se poată onora sentinţele definitive şi irevocabile obţinute de proprietari, dar şi deciziile luate de comisiile locală şi judeţeană de fond funciar. Din 2011, Ministerul Educaţiei a întârziat procedurile de trecere a instituţiei în subordinea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară aşa cum s-a decis încă de acum trei ani la reorganizarea SCPD (staţinea urma să fie reînfiinţată pe 168 de hectare, iar restul suprafeţei de peste 198 de hectare urma să trecă la Agenţia Domeniilor Statului pentru punerea în posesie a revendicatorilor). Univesitatea nu doreşte să preia staţiunea cu datorii. Staţiunea de Cercetare are datorii de peste 8 milioane de lei la bugetul de stat.