Bătălia publicităţii. „Vai, ce sărăcie groasă este aici."

Primăria clujeană a organizat luni seara, în Sala de sticlă, a doua dezbatere publică pe tema publicităţii stradale. Prima, din decembrie, a rămas în coadă de peşte; a doua a fost un maraton de peste trei ore şi nu a lămurit întru totul situaţia. Ultimul cuvânt îl va avea, teoretic, Consiliul Local, dar, practic, Emil Boc.

Clujul trebuie să îşi aprobe luna aceasta un regulament de urbanism care să includă publicitatea stradală. Cum era şi firesc, la dezbaterea publică au venit reprezentanţi ai agenţiilor de publicitate; unele dintre acestea s-au nişat într-atât încât, fără mesh-urile din oraş, ar risca să îşi închidă porţile. O comisie de specialişti a lucrat la întocmirea draft-ului de regulament de urbanism. Din aceasta au făcut parte Virgil Pop, şeful Comisiei de monumente istorice, şi Adrian Borda, urbanist, cel care a avut o contribuţie foarte importantă la realizarea planului urbanistic general al municipiului.

„Încă nu s-a tranşat o formulă finală. Personal, nu susţin amplasarea de mesh-uri în zona centrală, istorică, nu cred că au ce căuta acolo. În cel mai bun caz, putem să avem mesh-uri cu caracter temporar pentru evenimente culturale, ca TIFF sau alte manifestări de amploare. Poate fi discutat dacă pe folia sau pânza de pe schele, acolo unde se reabilitează o clădire, să se poate pune imaginea clădirii, iar într-o anumită proporţie, de 25%, să se poată pune publicitate. Se întâmplă şi în alte capitale. A mai fost o discuţie despre ce se admite în zona extinsă, adică în cartiere. O variantă discutată a fost şi aici eliminarea completă mesh-urilor şi panourilor sau doar de pe zonele vitrate, adică pe geamuri. S-a propus interzicerea pe geamuri, dar posibilitatea de a se realiza afişaj pe calcan a mesh-urilor sau panourilor. S-a discutat şi despre panouri cu LED, în măsura în care acestea deranjează traficul prin luminozitate", a spus concluzionat primarul Emil Boc.

O discuţie interesantă a avut loc încă de la început între Ovidiu Dărămuş, sales manager la Blue Adverta Team, şi Virgil Pop, şeful comisiei de monumente. „Cârpele în care sunt învelite blocurile arată sărăcie. Asta spună lumea că ne vindem vederea, lumina din case, pentru 10 lei la întreţinere? Vin turiştii şi spune <Vai, ce sărăcie groasă e aici>. Arhitectura nu trebuie ascunsă în cârpe", a spus Pop, de departe cel mai radical dintre cei prezenţi. „Oamenii pot decide singuri ce îşi doresc. Şi să ştiţi că nu sunt 10 lei, ci mai mulţi", a spus Dărămuş. În discuţie a intrat şi Adrian Borda: „Nu fiţi ipocrit. Politica socială nu o faceţi dumneavoastră, agenţiile, ci o face statul. Noi trebuie să ne îngrijim ca asemenea imagini să nu mai fie posibile", a spus arhitectul clujean.

Discuţia va rămâne în Sala de sticlă a Primăriei, dar cade mai departe în seama consilierilor locali. De fapt, în seama lui Emil Boc, care are suficiente voturi în mână pentru a trece proiecte aşa cum găseşte de cuviinţă.

Ce măsuri sunt clare:

- din zona centrală dispar mesh-urile; excepţia o reprezintă publicitatea la marile evenimente culturale sau sportive, care poate fi realizată pe un termen maximal de 60 de zile
- panourile cu tehnnologie LED vor avea mai puţină luminozitate

Ce măsuri rămân în dezbatere:

- În zona centrală, clădările istorice sau instituţiile publice aflate în reabilitare să aibă sau nu, pe folia sau pânza de pe schele, un procent de 25% de mesaje publicitare
- În zona de publicitate extinsă (cartiere) vor putea fi instalate mesh-uri doar pe calcan (perete fără geam) sau şi pe zonele vitrate

„Toate propunerile vor fi reanalizate de comisie, care va propune o variantă îmbunătăţită sau aceeaşi, iar Primăria îşi va asuma forma finală. Insist pentru protecţia zonei istorice, care nu trebuie să fie pestriţă. Nu vreau să facem un regres de la ceea ce am câştigat. Din 2004 am interzis bannerele care erau puse de-a curmezişul, din Mănăştur în Mărăşti. Nu vor mai reapărea prismele şi cuburile, pe care le-am interzis de la 1 martie 2017", a subliniat Emil Boc.