Activist: "80% dintre proiectele depuse la bugetarea participativă, declarate neeligibile de către Primărie!"

Activist: "80% dintre proiectele depuse la bugetarea participativă, declarate neeligibile de către Primărie!"

''80% dintre proiectele depuse de cetățeni la bugetarea participativă a Clujului în 2021 au fost declarate neeligibile de către Primărie!'', atrage atenţie activistul Adrian Dohotaru.

Abonează-te pe   Poza noua 31.03.2021
Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitează pagina principală ZIUA DE CLUJ

"În Cluj, există deja o revoltă mocnită la adresa modului în care Primăria gestionează bugetarea participativă. Adică, foarte discreționar, fără dezbateri și preselectând proiecte pe care deja vrea să le facă. Plus că municipalitează prioritizează dintre proiectele votate ce i se pare mai glam și mai „creativ”, nu neapărat ce e mai necesar. Cine nu se revoltă, care e lux, oricum, într-o societate în care fiecare se descurcă pe cont propriu, cu attention span minuscul pentru treburi publice, devine și mai indiferent, iar cifrele de participare în scădere o arată de la an la an.

Mă aștept la o scădere și mai mare a participării pentru că primăria nu are cum să explice rațional de ce sunt declarate neeligibile proiecte de creșe în Piața 1 Mai sau de piste de biciclete în Mărăști sau amenajări de parcuri în Dâmbu Rotund doar pentru că nu se încadrează în bugetul de 150.000 de euro, oricum extrem de arbitrar impus.

Totuși, când părți din Primărie înclinau pentru unele proiecte anii trecuți, de ce acceptau ca fiind eligibile proiecte câștigătoare pentru Canalul Morii sau Parcul Est, care se fac și pe proprietăți private? Își închipuie cineva că reabilitarea Canalului Morii pe 10 km de oraș se face cu 150.000 de euro? Sau că Parcul Est, pe care îl susținem deja de peste 10 ani, pe 66 de hectare se face cu 150.000 de euro? Doar proiectarea costă mult mai mult! Atunci, de ce se schimbă arbitrar criteriile de selecție de la an la an având același regulament? De ce regulamentul nu e trecut printr-o Hotărâre de Consiliu Local ca în alte orașe?

O altă problemă majoră e că Primăria spune că nu intervine decât pe domeniul public al municipalității. Prima dată când am propus bugetarea participativă, am făcut referire expres ca Primăria să preia o parte din campusul Iuliu Prodan. Iar acum avem unul dintre cele mai frumoase parcuri din Cluj, ca urmare a înțelegerii dintre USAMV și Primărie, la o inițiativă civică.

Ei bine, pe baza actualului regulament propunerea mea de atunci, singurul parc din cartierul Zorilor, era declarată neeligibilă, în loc de a intra în negocieri cu alte instituții publice sau privați care pot beneficia la rândul lor de astfel de investiții publice.

În sensul acesta, mâhnirea mea e că nu a fost acceptată o alee pietonală, de biciclete, plus spații verzi care să lege Făget - Câmpului - Mănăștur - campus USAMV - spre centru pe Pârâul Popii. Sigur că nu e al Primăriei spațiul, dar se poate negocia să devină ca în exemplul cu Parcul Prodan. Un astfel de culoar care să îi scoată pe mănăștureni din traficul auto e, din nou, mai mult de 150.000 de euro, dar, din nou, cine a decis un astfel de prag arbitrar?

E tehnic fezabil proiectul și apare deja în strategiile de mobilitate ale Primăriei (PMUD)? Este! Legea apelor spune clar că nu ai dreptul să pui gard pe culoarul de protecție la ape, iar asta câștigă cel puțin o lățime de 2 metri pe un pârâu, fără necesitatea de expropriere, căci se poate dona în urma unor negocieri. Și acesta e doar un exemplu de respingere pe nedrept a unui proiect, mai sunt și alte 82.

De exemplu, un alt proiect bun este legat de un ghid de spațiu public pentru garajele demolate. A fost declarat neeligibil. Recent, prin alergări și plimbări în cartier, am descoperit o alee care poate ajunge la 2.5 km dacă garajele sunt toate demolate și se face legătura cu alte zone din Mănăștur. Dar Primăria deja demolează și face locurile de parcare până în buza dealului, în Grădini Mănăștur, în loc să lase un culoar pietonal, plus să transforme grădinile informale, amenințate de dispariția protecției garajelor, în grădini comunitare pentru a avea, de ce nu, o Alee a Grădinilor Comunitare care traversează cartierul Mănăștur, cu vedere spre Hoia,

Canalul Morii, Someș etc (vezi planșă).

Propun boicotarea bugetării participative până se rezolvă câteva probleme semnalate mai sus. Alte orașe din România, dar mai ales din străinătate respectă toate propunerile de mai jos, Clujul (încă) nu:

1. renunțarea la pragul mic de 150.000 de euro pentru a avea investiții mai relevante
2. renunțarea la condiția de fi proiectul doar pe domeniul public al Primăriei pentru a permite administrației să se angajeze în negocieri cu privați (ca în Parcul Est) sau cu alte instituții publice (Parcul Prodan)
3. introducerea de discuții și dezbateri publice pentru a analiza proiectele înainte de a deveni proiecte, dar și după ce încep să se contureze
4. participarea societății civile și a celor care propun proiectele în comisia / consiliul care declară eligibile proiectele
5. crearea unui departament de bugetare participativă în primărie pentru a știi exact cine sunt responsabilii de acest proces, pentru a ține legătura cu ei privind implementarea proiectelor, dar mai ales pentru a gândi designul procesului, care ar trebui realizat împreună cu societatea civilă.
Imagine: Realizarea unui ghid de spațiu public la demolarea garajelor poate conduce la alei pietonale pe km întregi'', transmite acesta. 

Anul acesta, au fost declarate eligibile 20 proiecte dintre cele 103 proiecte depuse. Etapa de vot se va desfășura exclusiv online, pe platforma www.bugetareparticipativa.ro, în perioada 13 septembrie - 28 noiembrie 2021. Cetățenii pot vota un proiect din fiecare domeniu, iar proiectele finaliste vor fi selectate în ordinea numărului de voturi, indiferent de categoria din care fac parte.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza