Clujul pe 2 roţi! Cetăţenii cer Primăriei mai multe piste, parcări dedicate, extinderea Cluj Bike sau vouchere pentru biciclete electrice

Clujul pe 2 roţi! Cetăţenii cer Primăriei mai multe piste, parcări dedicate, extinderea Cluj Bike sau vouchere pentru biciclete electrice
Clujul pe 2 roţi: Propunerile clujenilor pentru bugeterea participativă 2018 care încurajează mersul pe bicicletă
Clujul pe 2 roţi: Propunerile clujenilor pentru bugeterea participativă 2018 care încurajează mersul pe bicicletă
Clujul pe 2 roţi: Propunerile clujenilor pentru bugeterea participativă 2018 care încurajează mersul pe bicicletă

Aproape 20 dintre cele peste 100 de proiecte înscrise de clujeni pe platforma www.bugetareparticipativa.ro 2018 sunt destinate transportului pe două roţi. Clujenii vor mai multe piste de biciclete şi staţii Cluj Bike, sau chiar cupoane valorice pentru achiziţionarea de mijloace de transport alternative. 

Ediția 2018 a procesului de bugetare participativă 2018 a trecut la cea de-a doua etapă - analiza tehnică şi juridică a propunerilor - care se încheie în data de 30 septembrie 2018. După etapa de analiză, cele mai votate proiecte vor fi implementate de municipalitate.

Un număr mare din proiectele propuse vizează transportul cu bicicleta, alternativă din ce în ce mai populară în rândul clujenilor sătui de ambuteiajele zilnice din trafic, în special din zonele complexurilor de birouri sau de la ieşirea spre Floreşti. 

ZIUA de CLUJ vă prezintă propunerile cetăţenilor pentru un oraş bike-friendly:

Alei, trotuare şi zone pietonale:

Amenajare piste de biciclete şi benzi de legătură lângă trecerea de pietoni (Iulia Hereşanu)

"În momentul de față, trecerea străzilor aglomerate se face haotic, bicicliștii trec atât pe cât și pe lângă bicicletă, printre pietoni, nefiind confortabil și sigur pentru nici unul din participanții la trafic. E important de punctat faptul că aceste treceri trebuie să fie făcute doar în intersecțiile semaforizate, traversarea străzii pe bicicletă unde nu este reglementat acest lucru și nu există semafor, este ilegală și periculoasă (de exemplu: Piața Unirii lângă Hotel Melody)."

Clujul pe 2 roţi: Propunerile clujenilor pentru bugeterea participativă 2018 care încurajează mersul pe bicicletă

Pistă de biciclete Cluj-Floreşti pe malul Someşului (Valer Tosa)

"Propun amenajarea unei piste de biciclete cu două sensuri, pe malul drept al Someşului, din Cluj, de la podul Garibaldi sau podul de la Cora până în Floreşti, la Strada Someşului sau până la barajul din Floreşti. Dat fiind bugetul limitat al proiectului cred că se încadrează doar la nivel de studiu de fezabilitate, din păcate."

Pistă biciclişti Parcul Rozelor (Victor Gota)

"Pe întreaga porţiune cursul râului Someş se prezintă ca un teren viran şi lipsit de valoare. Nefiind amenajat şi supravegheat, râul este folosit ca zonă de depozitare a deşeurilor. Lipseşc piste de biciclişti de legătură între Cluj-Napoca şi Floreşti. Un plus de zonă verde - parc pentru ambele localităţi."

Pistă de bicilete Brâncuşi (Nicoleta Filipoi)

"Strada Brancuşi este una dintre arterele principale ale oraşului. Este accesibilă cu bicicleta pentru că nu este foarte înclinată. Realizarea unei piste de biciclete pe sens nu ar trebui să fie prea dificilă, strada fiind destul de lată."

Mobilitate, accesabilitate şi siguranţa circulaţiei:

Extinderea reţelei Cluj Bike în cartierul Iris (Bogdan Daris Cocuţ)

"Aș dori să dau naștere unei stații noi Cluj Bike în cartierul Iris, cu un posibil nume Cluj Bike Oașului. Realizarea stație de biciclete Cluj Bike ar conecta cartierul Iris la centrul și alte zone ale orașului. La fel ca tot municipiul, cartierul Iris se află într-o creștere constantă, iar având în vedere numărul mare de utilizatori, odată cu realizarea propunerii mele, numărul ar crește şi mai mult."

Piste de biciclete pe Bulevardul Muncii (Cosmin Cătălin Cioban)

"Realizarea unor piste de bicicletă adevărate pentru cei care folosesc acest mijloc de transport pentru a merge la serviciu sau pentru agrement și care vor traversa Bulevardul Muncii. În acest moment nu există niciun fel de infrastructură pentru transportul cu bicicleta, iar folosirea bicicletei în condițiile date de trafic (circulație cu viteză, trafic greu) nu este foarte sigură. O parte din suma destinată proiectului va putea fi folosită pentru amenajarea de-a lungul bulevardului a unor zone din afara carosabilului care, acum, sunt într-o stare precară."

Parcări biciclete în zone rezidenţiale (Mihai Pavel)

"Este nevoie de aceste locuri de parcare pentru a crea o infrastructură cât mai completă pentru utilizatorii de biciclete. Doar în acest fel se va reuşi atragerea a cât mai multor oameni în a folosi bicicleta ca şi mijloc de transport şi reducerea congestiei şi a poluării în acest oraş."

Clujul pe 2 roţi: Propunerile clujenilor pentru bugeterea participativă 2018 care încurajează mersul pe bicicletă

Adăpost de biciclete/trotinete în zone rezidenţiale (Gheorghe Ştefan Moraru)

"Adăposturile vor fi realizate modular, un modul standard având dimensiunea unui loc de parcare 2,50 m / 4,00m, şi pot adăposti până la 15-20 biciclete şi trotinete de diferite dimensiuni (adulţi şi copii). Acest modul se poate multiplica în funcţie de necesităţile zonei şi de spaţiul disponibil. Adăposturile vor oferi utilizatorilor protecţie şi securitate pentru bicicletele/trotinetele personale depozitate."

Suport de biciclete pe autobuzele cu rute greu accesibile (Tamaş Bancşov)

"În afară de cartierele Bună Ziua, Zorilor, Gruia, care sunt greu accesibile din cauza altitudinii, dorim să fie analizată şi posibilitatea introducerii pe rutele mai lungi, metropolitane, de ex. Floreşti, Feleac sau Gheorgheni."

Clujul pe 2 roţi: Propunerile clujenilor pentru bugeterea participativă 2018 care încurajează mersul pe bicicletă

Staţie Cluj Bike pe Calea Dorobanţilor, în apropierea clădirilor de birouri (Marius Valentin Trandafir)

"Construirea/extinderea continuă a clădirilor de birouri din zona 21 Decembrie 1989 / Calea Dorobanților creează nevoia unei alte stații de biciclete în imediata apropiere a clădirilor existente sau a celor în construcție."

Bike 2 School (Mirel Alexa)

"În zona centrală a municipiului Cluj-Napoca funcționează mai mult de zece școli și licee, în care învață 12.000 de elevi. O mare parte din acești elevi sunt aduși la școală de către părinți cu mașina, suprasolicitând/blocând traficul din zonă, în orele de vârf."

Traseu biciclete drumul Sf. Ioan şi drumul de Făget/Sălicea (Manuela Petrescu)

"Propunerea o reprezintă crearea unor trasee pentru biciclete (aflate la 2m de stradă), special pentru biciclişti (pe modelul pistelor din Olanda - care merg în paralel cu drumul, fiind totuşi bine delimitate de acesta), într-o zonă împădurită şi frumoasă a Clujului - drumul din Făget pt la Sf. Ioan (6km), respectiv, Făget înspre Sălicea / Ciurila (14km)."

Amenajare traseu pietonal/biciclete Pârâul Popii (Radu Fărcaş)

"Amenajarea pârâului Popii ca traseu pietonal și, în măsura în care este posibil, ca traseu de biciclete pe o parte. Se poate gândi un traseu care să plece chiar din Colonia Făget și să ajungă în zona Calea Moților."

1.500 cupoane de 400 RON pentru cumpărare de biciclete (Ancuţa Dospinescu)

"Proiectul are ca obiectiv acordarea unui număr de 1500 de cupoane în valoare de 400 lei/cupon/persoană, ce vor fi folosite exclusiv la achiziţionarea de biciclete, biciclete electrice, trotinete electrice şi dispozitive de tip Segway/Ninebot, destinate persoanelor cu vârsta minimă de 18 ani, din Magazinele Participante la Proiect."

Parcări pentru biciclete pe bloc (Daniela-Elena Nacev)

"Proiectul propune o soluţie pilot de parcări pentru biciclete pe un spaţiu neutilizat- acoperişul unui bloc dintr-o zonă a oraşului pentru a testa dacă proiectul este fezabil şi aplicat şi în alte zone ale oraşului. Spaţiile de pe blocurile cu regim de înălţime redus sunt ideale pentru a le da o astfel de funcţiune."

Avantaje fiscale şi de altă natură celor care cumpără e-bikes şi biciclete (Alexandru Imreh)

"Clujul, fiind un oraş compact prins între două dealuri, are nevoie de o strategie locală pentru mobilitate urbană mai mult decât alte oraşe. În loc să se facă proiecte scumpe cu finalizare peste mulţi ani, s-ar putea da avantaje fiscale sau de altă natură, celor care folosesc biciclete/biciclete electrice/vehicule electrice uşoare şi înguste. Efectele ar fi rapide, benefice, cu investiţii minime."

Biciclete electrice (Antonia Roman)

"Achiziţionarea unor biciclete electrice pentru sistemul ClujBike, compatibile cu infrastructura existentă sau a unor dispozitive echivalente. Practic ar fi o extindere a sistemului Cluj Bike în zonele din oraş în care este relativ greu să ajungi cu bicicleta, adică pe dealurile Clujului. Fiind vorba de un sistem de tracţiune electric, bicicleta electrică este un mijloc de deplasare ecologic, uşor de folosit şi, din perspectiva oraşului, o soluţie pentru a reduce traficul."

Amenajare spaţii publice:

Zbor deasupra Parcului Central (George Costea)

"Proiectul vrea să îmbine plăcerea mersului pe bicicleta cu nevoia de adrenalină şi o panoramă unică a Clujului cu Parcul Central la picioare. O tiroliană sau cablu va funcţiona ca suport pentru bicicleta ale cărei roţi au fost modificate în prealabil (având forma literei "U" spre exterior pentru a rula perfect pe cablu, fără riscul de a deraia). De asemenea bicicleta va fi asigurată de cablul pe care rulează şi de un alt cablu în partea superioară. Persoana pe bicicletă va fi asigurată cu un ham integral, plus cască de protecţie."

Calendarul procesului de Bugetare participativă este următorul:

16 iulie – 19 august - depunerea proiectelor

20 august – 30 septembrie - analiza proiectelor

1 – 21 octombrie - prima etapă de vot

​22 – 28 octombrie - validare vot I​

29 octombrie – 18 noiembrie - a doua etapă de vot

​19 – 25 noiembrie - validare vot II

26 noiembrie - afişare rezultate finale

În data de 20 august 2018, a început etapa de analiză a proiectelor în cadrul procesului Bugetare participativă Cluj-Napoca 2018. Analiza tehnică şi juridică a propunerilor va fi realizată de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca până la data de 30 septembrie 2018. Departamentele de specialitate ale Primăriei vor verifica conformitatea propunerilor cu standardele Regulamentului şi cu alte reglementări legale în vigoare. Propunerile care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pot suferi ajustări tehnice din partea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca în această etapă, dacă este necesar, cu înştiinţarea prealabilă a deponenţilor. Similitudinea conținutului propunerilor sau proximitatea spațială a acestora poate duce la integrarea diferitelor propuneri într-un singur proiect.

Stadiul proiectelor câștigătoare din cadrul primului proces de bugetare participativă desfășurat anul trecut se poate urmări pe acest link: https://bugetareparticipativa.ro/proiecte-in-implementare/ sau direct pe platforma www.bugetareparticipativa.ro la secțiunea Proiecte în implementare.

Sistemului de bike-sharing al primăriei, popular în rândul clujenilor

Până în prezent, în reţeaua Cluj Bike au fost emise 15.000 de carduri pentru 500 de biciclete. Administraţia locală pregăteşte însă etapa a doua a proiectului de bike-sharing: achiziţionarea de noi biciclete şi realizarea de noi staţii în oraş.

Cluj Bike a fost inaugurat în 2015, iar valoarea totala a proiectului "Reţea de staţii self-service de închiriere biciclete" a fost de 14,4 milioane de lei, din care 98% reprezintă valoarea nerambursabilă.

Proiectul pe fonduri europene a presupus realizarea a 50 de staţii de închiriere, dintre care 42 de staţii în municipiul Cluj Napoca, 4 staţii în comuna Floreşti şi 3 staţii în comuna Apahida. Conform regulamentului, o bicicletă poate fi închiriată gratuit timp de o oră.

După scurgerea acestui interval, păstrarea vehiculului nu mai este gratuită: utilizatorii plătesc o taxă între 2 şi 80 de lei, în funcţie de timpul de utilizare. Bicicleta este înseriată şi are doi senzori care sunt cuplaţi la staţiile de stocare care transmit că ea a fost returnată.

Intervalul orar de închiriere pentru o zi este 06:00-24:00, valabil de luni până duminică. Pentru avarierea bicicletelor sau a staţiilor de stocare se percep amenzi între 100 şi 500 de lei. Pentru pierderea sau furtul bicicletei utilizatorul scoate din buzunar 650 de lei.

 

 

Comenteaza