Avem plăcuţe multilingve la intrarea în Cluj FOTO

Primăria Cluj-Napoca a început amplasarea controversatelor indicatoare multilingve la intrările în oraș.

"Primăria Cluj-Napoca a început amplasarea indicatoarelor multilingve la intrările în municipiu, care să reflecte dimensiunea istorică, multiculturală şi europeană a oraşului nostru", a transmis marţi Biroul de presă al municipalităţii clujene.

Primăria arată că în urma colaborării cu comisia de experţi a Universităţii Babeş-Bolyai, a stabilit ca indicatoarele multilingve să respecte criteriile menţionate anterior şi să cuprindă denumirea istorică din perioada romană a oraşului nostru, respectiv referirea la acordarea titlului de municipiu pe timpul lui Hadrian (117-138 d.Hr.).

Prima locaţie pentru care există autorizaţia şi avizele necesare este intrarea în Cluj-Napoca dinspre Floreşti. "Pe măsură ce vom obţine avizele şi autorizaţiile legale, se vor amplasa indicatoare multilingve şi la celelalte intrări în municipiu", informează Primăria Cluj-Napoca.

Primarul Emil Boc a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că Serviciul siguranţa circulaţiei din cadrul municipalităţii clujene a primit plăcuţele pentru toate intrările în municipiu, dar că până acum s-au obţinut avizele doar pentru intrarea dinspre comuna Floreşti, urmând ca pentru celelalte intrări aceste avize să fie date în perioada următoare.

Reamintim că Asociația Minority Right, Mişcarea Musai-Muszáj şi câteva sute de persoane fizice au reuşit să obţină de la Tribunalul Cluj o decizie ce-l obliga pe primar să pună inscripţii şi în maghiară la intrărire în municipiu. Instanţa s-a bazat pe faptul că atunci când a apărut legea administraţiei publice locale, nr. 215, în 2001, erau în vigoare datele recensământului din 1992.

Acea lege stabilea că în localităţile unde ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%, în mod obligatoriu se va afişa denumirea localităţii şi în limba acelei minorităţi. Or, conform recensământului din 1992, valabil la acea dată, maghiarii din Cluj-Napoca erau în procent de peste 22%. Următorul recensământ al populaţiei a avut loc în 2002.

Chiar dacă acum populaţia maghiară de abia depăşeşte 15% în Cluj-Napoca, instanţa a considerat că trebuie luate în calcul datele recensământului din 1992, valabile în 2001, când a fost adoptată legea nr. 215, care se referă şi la aceste plăcute indicatoare.

După decizia instanţei, Boc a anunţat soluţia pe care a adoptat-o în privinţa plăcuţelor multilingve: nu face recurs şi acceptă "Kolozsvar" la intrările în oraş, dar pune deasupra o altă placuţă, cu numele latin al oraşului.

Această revendicare importantă a maghiarilor a fost asumată şi prin protocolul încheiat între cele două partide, PNL şi UDMR, după alegerile locale de anul trecut, şi care le-a permis să obţină funcţii importante în administraţia locală.

"Cele două formaţiuni aliate convin de comun acord să promoveze în consiliile locale în care majoritatea este formată din PNL şi UDMR hotărâri cu privire la amplasarea indicatoarelor inscripţionate cu denumirea localităţii în limbile română, maghiară şi germană, indiferent de ponderea minorităţilor naţionale", se menţionează în art. 2.2 al protocolului.

Astfel, în baza acestui document, după municipiul Cluj-Napoca, reprezentanţii UDMR Cluj aşteaptă să fie amplasate inscripţii maghiare şi în celelalte localităţi ale judeţului.