Cel mai mare parc al Clujului, cerut în zona dintre lacuri

Un grup civic local, sprijinit şi prin intervenţia conducerii Ordinului Arhitecţilor din România, propune crearea unui parc de câteva zeci de hectare în zona lacurilor din Gheorgheni.

Noul Plan Urbanistic General nu prevede un astfel de parc extins în zonă, iar Primăria nu a achiziţionat până acum terenuri private pentru spaţii verzi sau proiecte publice. Reprezentanţii municipalităţii vorbesc însă despre posibilitatea aplicării unui sistem de negocieri şi compensaţii pentru re-conturarea Parcului Est.

Iniţiatorii propunerii au transmis către administraţie această solicitare şi au lansat o petiţie on-line prin care clujenii se pot alătura celor care cer primăriei ca în noul Plan Urbanistic General să fie limitate construcţiile de blocuri în zona lacurilor şi crearea unui spaţiu public de anvergură în estul oraşului. "Noi, cetăţenii Clujului, cerem Primăriei Cluj-Napoca, la iniţiativa grupului civic „SOS Lacurile Gheorgheni", realizarea celui mai mare parc al oraşului, în zona Lacurilor Gheorgheni. În partea de est a oraşului nu există niciun spaţiu public de anvergură. Parcul Între Lacuri (Parcul Est) propus conţine şi cea mai amplă infrastructură pietonală şi biciclistă neîntreruptă din Cluj, de aproape 10 km. Municipiul se găseşte într-un mare deficit de spaţii verzi, cu acces gratuit şi nelimitat, de aceea este paradoxală distrugerea prin prevederile Planului Urbanistic General, încă neintrat în vigoare, a celui mai mare posibil parc al Clujului", susţin iniţiatorii propunerii. La iniţiativă s-a alăturat şi Ordinul Arhitecţilor din România, prin vocea preşedintelui clujean Şerban Ţigănaş, care este de altfel membru în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism a oraşului, dar şi asociat în unul dintre birourile de proiectare care au lucrat la noul PUG.

"Credem că este oportun să se studieze posibilitatea realizării unui astfel de parc în zonă, să se activeze această propunere. Va fi nevoie de studii, e necesar să se identifice proprietarii, terenurile disponibile şi să se analizeze eventuale achiziţii de terenuri, toate acestea la iniţiativa primăriei", a spus Ţigănaş. "Acolo nu sunt doar terenuri private, sunt şi terenuri publice, cum ar fi o parte din fosta pepinieră a RADP-ului", a completat Adrian Dohotaru, unul dintre iniţiatorii proiectului. În acest moment, chiar după asaltul construcţiilor din ultimii ani, realizarea unui spaţiu verde şi de agrement de mari dimensiuni este încă posibilă, spune arhitectul Vasile Mitrea, cel care a realizat proiectul Parcului Est când acesta era desenat pentru aproape 100 ha (în tandem cu alte spaţii protejate, cum ar fi Băile Someşeni). "Nu ştiu dacă mai e realist în acest moment să vorbim de un parc de 66 de ha, cât au estimat iniţiatorii petiţiei că ar fi posibil, dar încă sunt şanse să protejăm câteva zeci de ha şi să valorificăm un context natural care e păcat să fie tocat de interese de moment. Cluj-Napoca este mult în urma normelor europene privid necesarul de spaţii verzi. Suntem în deficit", a subliniat Mitrea. "Primăria poate cumpăra terenuri. Are dreptul să facă exproprieri pentru obiective de interes public, iar acesta este un astfel de obiectiv", a completat Mitrea.

"Există încă terenuri libere de construcţii, dar şi presiune de a se construi. Se poate însă realiza un echilibru între investiţiile private şi spaţiile publice de care se vor bucura chiar cei care utilizează aceste funcţiuni. Se poate realiza un mixaj între zone de agrement şi spaţii comerciale, de birouri şi locuinţe, care face ca zonele să fie active. Secretul stă în dozajul de funcţiuni. Toată zona de la S-E neconstruită, dar aflată în intravilan va fi activată", a menţionat Ţigănaş. În ceea ce priveşte prevederile stabilite prin noul PUG (încă neintrat în vigoare) pentru zonă, arhitectul susţine că reglementările ar "permite" o astfel de funcţiune, de agrement. Pe de altă parte, acelaşi PUG nou lasă de fapt "portiţe" pentru construcţii, atrage atenţia arhitectul Vasile Mitrea. "În noul PUG se rezervă cam o treime din pepinieră pentru construcţii "de interes public". Noul PUG lasă portiţe deschise pentru alte construcţii în zonă", a completat Mitrea.

Strategia primăriei legată de Parcul Est se va concretiza la nivelul noului PUG, spune chiar arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică. "Acest parc a fost proiectat pe vremea studenţiei mele, când proprietatea nu avea mare semnificaţie. Acum în zonă există terenuri retrocedate, vândute sau cumpărate. Există şi restricţii în Legea Mediului privind schimbarea de destinaţie a terenurilor încadrate ca zone verzi, dar şi presiuni din partea proprietarilor pentru ca acestea să nu fie menţinute în interiorul oraşului. Există şi mijloace de a aduce lucrurile la un numitor comun. Dacă investitorul care are un proiect face ceva pentru comunitate atunci noi autorizăm proiectul cu menţiunea că mai întâi trebuie să realizeze respectivele amenajări. În plus, primăria nu poate să exproprieze terenuri decât pe lege, pentru obiective de utilitate publică. Mijloacele de manevră sunt limitate. Prin noul PUG se propune un sistem de compensaţii şi acordarea de coeficienţi mai buni la construire pentru proprietarii care cedează terenuri pentru amenajări de spaţii verzi şi publice. Şi pentru Parcul Est se va putea aplica acest sistem", a declarat Subţirică.

Ce spun petiţionarii

Şerban Ţigănaş, preşedinte, Ordinul Arhitecţilor din România : „A face un parc nou la Cluj-Napoca ar fi o reuşită fără precedent a întregii comunităţi şi cea mai puternică dovadă a faptului că societatea, administraţia, instituţiile statului, proprietarii de imobile şi locuitorii pot să colaboreze!.Un astfel de proiect nu este uşor de realizat, necesitând o mare determinare, abilitate şi consecvenţă, neputând fi făcut doar printr-o decizie sau alocare de resurse. E nevoie de asigurarea terenului, care poate fi făcută în interes public prin achiziţii, schimburi sau expropriere, toate juste şi conform legilor, în avantajul corect echilibrat al celor care deţin terenurile şi deopotrivă al tuturor celor care vor beneficia de parc"

Carmen Costina, profesoară de limba engleză, Şcoala Elf, membră a campaniei SOS Lacurile Gheorgheni: „Spaţiul din jurul Lacurilor Gheorgheni este o şansă în plus pentru Cluj-Napoca de a deveni un oraş cu plămâni sănăto?i. Un parc de anvergură, cu spaţii verzi în care să te poţi relaxa, cu multe alei pietonale şi cu posibilitatea de a parcurge distanţe lungi pe jos, cu bicicleta sau rolele - aceasta e o imagine care face parte din viitorul de care doresc să am parte eu, familia şi prietenii mei, generaţiile viitoare"

Călin Goina, doctor în sociologie al Univ. Californiei, Los Angeles (UCLA), Asist. Univ. al Fac. de Sociologe şi Asistenţă Socială a UBB: „Parcul Între Lacuri este un proiect extraordinar care ar da naştere unui spaţiu dedicat exclusiv pentru verdeaţă, sport şi mişcare, cum sunt, de pildă, insula Margareta în Budapesta sau Central Park în New York. S-ar crea astfel un plămân al oraşului, limitat, ce-i drept, de blocuri şi asfalt, dar constituind o contrapondere la acestea".

Articol de Luminita SILEA, Kristina RESTEA