De ce ţine primăria la secret raportul Curţii de Conturi

Raportul Curţii de Conturi cu privire la modul în care administraţia Boc a gestionat banul public va fi făcut public după ce primăria va îndeplini sarcinile trasate de instituţia de control.

Opoziţia din Consiliul Local a cerut explicaţii primăriei cu privire la conţinutul raportului în ultimele şase luni ale anului trecut, fără succes. La ultima şedinţă a anului 2013, primarul Emil Boc le-a explicat consilierilor că mai întâi trebuie să răspundă solicitărilor din raport - adică regularizarea unor taxe la urbanism sau identificarea dosarelor persoanelor care n-aveau dreptul să primească ajutoare sociale. Apoi, raportul va fi public.

Ultima şedinţă a Consiliului Local din 2013 s-a lăsat cu o tiradă de intervenţii ale consilierilor din opoziţie privind refuzul primăriei clujene de a pune la dispoziţia aleşilor locali raportul Curţii de Conturi cu privire la modul în care a fost cheltuit banul public în mandatul edilului Emil Boc.

Consilierul Gabriel Oniga a cerut respectivul raport şi Camerei de Conturi Cluj, însă instituţia i-a indicat să se adrese primăriei care ar trebui să îi pună la dispoziţie respectivul document, în termen de 15 zile. Cererea a fost făcută la finalul lunii iulie, însă de atunci, raportul nu a apărut.

Consilierul PNL Ovidiu Florian a cerut, din nou, edilului Emil Boc, la ultima şedinţă a forului local, că trebuie să facă public raportul Curţii de Conturi, mai ales că Oniga a cerut de câteva luni bune respectivul raport. Primarul Emil Boc a declarat public că în 31 decembrie are raportul, cu prezentarea concluziilor şi că nu există niciun termen legal ca acest raport să parvină, în 15 zile de la depunerea la primărie, şi consilierilor locali.

„Eu cred că colegii mei aşteaptă să dea şi partea de răspuns la Curtea de Conturi, pentru că acolo s-au făcut nişte solicitări, în acel raport, care trebuiau să fie puse în practică de către primărie până la 31 decembrie. După 31 decembrie, veţi avea toate datele necesare, conform solicitării din raportul Curţii de Conturi, pentru că raportul s-a încheiat cu nişte recomandări: regularizarea unor taxe de la urbanism, nu mai ştiu , erau acolo probleme sociale pentru cei care n-aveau dreptul să primească ajutoare şi găsirea dosarelor respective. Deci, erau o multitudine de solicitări, care, până în 31 decembrie, trebuie completate şi trimise Curţii de Conturi. Le trimitem Curţii de Conturi şi, evident, şi dumneavoastră, pentru că n-avem nimic de făcut, decât să vi le prezentăm în consecinţă", a subliniat primarul Emil Boc. Edilul a mai precizat că a decis să pună în practică dispoziţiile din raport, iar după aceea să facă public documentul. "Pentru că trebuie să mă pun în concordanţă cu ce scrie în decizia Curţii de Conturi şi după 1 ianuarie, cu alte cuvinte, va fi la dispoziţia tuturor", promitea primarul.

„Dumneavoastră aţi decis să nu ni-l puneţi la dispoziţie. Acum am înţeles", a atras atenţia consilierul PNL Ioana Borza. Edilul Emil Boc a ţinut să menţioneze că a decis să pună în aplicare recomandările din raportul Curţii de Conturi.

La începutul acestui an, administraţia locală anunţa pe o reţea de socializare că, pentru Primăria Cluj-Napoca, "obiectivul numărul unu este în continuare creşterea calităţii serviciilor. În cadrul şedinţei de început de an cu directorii din Primărie am reiterat aspectele pe care le consider esenţiale în desfăşurarea activităţii noastre: integritate, decenţă şi respect pentru fiecare cetăţean", susţinea priamrul. Transparenţa nu a mai apărut printre priorităţi, dovadă că respectivul raport nu este public.

Potrivit raportului pe 2011 făcut public de Curtea de Conturi, administraţia locală clujeană avea lacune pe partea de recepţie lucrări - nerecepţionarea unor lucări de câteva zeci de mii de lei, dar şi legate de efectuarea nejustificată a unor plăţi de sute de mii de lei către unele societăţi aflate în contract cu instituţia.

În raportul pe 2009, Curtea de Conturi sesiza nereguli în contabilitate şi neîncasarea unor sume din regularizare taxe pentru eliberarea autorizaţiilor de construire expirate, din garanţii la concesionări, din onorarii avocaţi, notari şi executori judecăoreşti. S-a descoperit şi neînregistrarea în contabilitate a unor lucrări de peste 27 de milioane de lei. Auditorii au găsit şi două cazuri în care Direcţia Tehnică, condusă de Virgil Poruţiu, a efectuat plăţi necuvenite - pentru Constudava şi pentru Baltur Sib. De asemenea, s-au evidenţia şi sporturi necuvenite plătite angajaţilor primăriei.