Dezbatere anemică pe marginea bugetului din 2015: sala goală, o oră de discuţii şi nicio concluzie

Interes scăzut, atât din partea aleşilor locali, cât şi din partea societăţii civile pentru modul în care sunt cheltuiţi banii de la bugetul local. Lipsa totală de luare aminte a fost demonstrată de modul în care s-a desfăşurat dezbaterea publică a proiectului de buget pentru 2015: masa goală, o oră de discuţii, şi nicio concluzie – aşa a arătat în linii mari modul în care a avut loc discuţia despre cum vor fi cheltuite de către primărie cele 268 de milioane de euro prevăzute în buget.

După ce s-a aflat timp de 15 zile în consultare publică, proiectul bugetului pe anul 2015 va ajunge miercuri pe masa consilierilor locali. Cu doar două zile înainte de a primi voturile aleşilor locali munipalitatea a organizat o dezbaterea publică pe această temă. În loc ca sala să fie plină ochi de persoane interesate de modul în care sunt alocaţi banii din bugetul local, la dezbatere au fost prezenţi doar câţiva consilieri locali şi un singur reprezentant al societăţii civile, alături de primar şi de câţiva directori din primărie.

Claudia Anastase, Gabriel Oniga, Ovidiu Chifor, Adrian Mureşan, Ioan Bîldea, Csoma Botond şi Olah Emeşe au fost cei şapte consilieri locali interesaţi de modul în care vor fi împărţiţi banii în acest an pentru dezvoltarea municipiului şi care au dezbătut, timp de câteva minute bune, mai multe probleme ale Clujului. După 45 de minute în care a prezentat principalele obiective şi investiţii propuse pentru 2015,  Boc a părăsit sala de şedinţe, motivând că trebuie să ajungă la o discuţie importantă pe tema rampei de gunoi, lăsându-l pe consilierul local Csoma Botond ca responsabil cu desfăşurarea întâlnirii.

Conform datelor prezentate de către municipalitate, în 2015 Cluj-Napoca are un buget de 268 de milioane de euro, cu doar şase milioane mai mare decât cel de anul trecut. Investiţiile în infrastructură rămân prioritare, iar pentru susţinerea proiectelor din cadrul programelor Cluj - Capitală Europeană a Tineretului şi Cluj - Capitală Culturală Europeană 2021 suma alocată pentru activităţi culturale se dublează.

Banii alocaţi sportului, insuficienţi

În cadrul dezbaterii, primul care a luat cuvântul a fost consilierul local PSD Ovidiu Chifor, care a vorbit despre banii alocaţi în acest an de către municipalitatea clujeană spre zona sportului. Chifor consideră că banii nu sunt suficienţi şi că, la fel ca anul trecut, nu se pune suficient accent pe acest domeniu, invocând faptul că sportul ar putea fi un element de bază în promovarea Clujului cu titlul de Capitală Europeană a Tineretului. În replică, primarul i-a răspuns că una dintre cele mai mari realizări în 2014 la Cluj a reprezentat-o finalizarea şi inaugurarea Sălii Polivalente, care în momentul de faţă găzduieşte nenumărate competiţii sportive. Totodată, edilul a menţionat că suma alocată sportui va fi de 4,2 miloane de lei.

Proiectul implementării de wireless se face etapizat

Claudia Anastase a ridicat problema modului în care se va desfăşura proiectul care ar implementa mai multe reţele de wireless în întregul municipiu, însă primarul a menţionat că proiectul se va derula etapizat şi pentru început în câteva puncte centrale, unde există şi posibilităţi tehnice de realizare, după care se va extinde în întregul oraş. În acest an sunt fonduri doar pentru susținerea acestui proiect în zona centrală - Piaţa Unirii, Piaţa Avram Iancu, Piața Muzeului, precum şi în complexul studenţesc Hasdeu (pe strada Piezişă).

CET, preocuparea anului 2015

Consilierul local Adrian Mureşan a ridicat problema turiştilor care vor ajunge în Cluj, fiind convins că în acest an vor exista foarte mulţi turişti, foarte mulţi tineri care vor vizita oraşul care deţine titlul de CET. "Ar trebui să găsim nişte soluţii să promovăm punctele de interes din Cluj" a spus acesta. Boc a menţionat faptul că Federaţia SHARE, cea care se ocupă de evenimentele derulate în Cluj în 2015, are un plan de extindere a centrului de informaţii existent, dar şi a altor elemente care ţin de acest aspect. Mureşan a fost susţinut de Anastase, care a menţionat faptul că municipalitatea nu ar trebui să se bazeze 100% pe acţiunile derulate de SHARE, ci ar trebui ca împreună cu Consiliul Local să se ocupe de o parte din aspectele care ţin de CET 2015.

De la parcări la monorail

Nici problema parcărilor nu a scăpat de discuţii. Consilierul local Gabriel Oniga a fost cel care a ridicat această problemă: "Discutăm în campaniile electorale, discutăm ori de câte ori mergem la televizor despre o problemă pe care cetăţenii o semnalează de fiecare dată: parcările din municipiul Cluj-Napoca. Am venit cu un proiect în CL pe care eu mi l-am dorit: sistemul integrat de parcări. Problema este că nu se întâmplă nimic. Doi ani am avut câte 500.000 de lei incluşi în buget pentru studii de fezabilitate pentru identificarea unor zone pe care să putem desfiinţa garajele de astăzi şi să facem parcări, însă nu s-a întâmplat nimic în toţi aceşti ani". Consilierul a menţionat că aceasta este o problemă care trebuie rezolvată cât de repede cu putinţă.

În replică, primarul le-a explicat celor prezenţi despre modul în care ar urma să fie decongestionat traficul. Potrivit edilului, în acest an vor fi demarate procedurile pentru studiul de prefezabilitate pentru centura de sud a Clujului, care va porni din cartierul Mănăştur, va merge pe Calea Turzii şi până la Selgros, nodul Apahida-Vâlcele, precum şi un studiu de circulaţie în municipiu care să dea şi alte soluţii punctuale în oraş pentru decongestionarea traficului. Municipalitatea consideră că aglomeraţia traficului din oraş reprezintă una dintre cele mai importante probleme ale oraşului, iar din acest motiv va fi conceput un pachet de soluţii, studii de trafic, parkinguri subterane şi supraterane.

Conform primarului, fluidizarea traficului presupune mai multe soluţii: în acest an încep studiile de fezabilitate pentru centura de sud a Clujului, care ar putea să reprezinte o alternativă la ceea ce înseamnă traficul în municipiu, având capacitatea de a-l decongestiona. De asemenea, a menţionat studiul de circulaţie care va fi realizat în acest an şi care va da propuneri concrete care vor duce şi la implementarea altor soluţii care ar putea ajuta la decongestionarea traficului din oraş: realizarea "celebrului" sistem monorail, construirea unui pasaj subteran în zona centrală sau realizarea drumului rapid de autostradă până la complexul Cora. În acest an, 1 milion de lei vor fi cheltuiţi pentru studii de fezabilitate pentru tot ceea ce înseamnă zona transporturilor.

În ceea ce priveşte problema parcărilor, primarul a menţionat că în acest moment, în atenţia municipalităţii sunt cinci-şase soluţii şi că, în funcţie de disponibilitatea terenurilor pe parcursul acestui an, lucrările vor putea fi începute în cazul unora din aceste proiecte. „N-am abandonat bătălia nici în ceea ce priveşte parkingul din Piaţa Cipariu, de la Casa Învăţătorului, dar până în acest moment nu am primit acceptul lor definitiv pentru a putea începe demersurile. Mai avem şi Piaţa Avram Iancu, avem parkingul din Hasdeu pe care sper să îl putem realiza cu Universitatea Babeş-Bolyai, ce are realizat studiul de fezabilitate şi aşteaptă aprobarea UBB pentru parteneriat, dar şi alte parkinguri de cartier", a spus Boc.

Consilierii, nemulţumiţi de banii alocaţi CTP

Tot la capitolul transporturi, municipalitatea urmăreşte încurajarea folosirii transportului în comun prin dezvoltarea parcului auto al Companiei de Transport Public Cluj-Napoca, lucru care pare să stârnească nemulţumirea consilierilor din opoziţie, care sunt de părere că primăria ar trebui "să potenţeze CTP să achiziţioneze mijloacele de transport în comun", nu să aloce bani din buget pentru înnoirea parcului său auto.

Societatea civilă - reprezentată printr-un singur om

În cadrul dezbaterii în privinţa bugetului pentru 2015, societatea civilă a avut un singur reprezentant: Adrian Dohotaru a ridicat trei probleme în cadrul dezbaterii, şi anume situaţia romilor de pe strada George Stephenson, care riscă să fie evacuaţi, spaţiile verzi din Cluj-Napoca şi bugetarea participativă.

O oră de discuţii, nicio concluzie

După aproximativ o oră de discuţii pe tema bugetului, dezbaterea s-a încheiat cu nemulţumiri din partea consilierilor locali din opoziţie, care au plecat nemulţimiţi, spunând că "au vorbit singuri", unii dintre ei menţionând chiar faptul că nu vor vota acest proiect în şedinţa de consiliu. Proiectul de hotarare privind aprobarea bugetului general al municipiului Cluj-Napoca pe anul 2015 ajunge pe masa consilierilor locali în şedinţa de miercuri, 11 februarie.

268 de milioane de euro, bugetul anului 2015

În acest an, bugetul general al municipiului este de 1.181.270.000 lei, adică de 268 de milioane de euro. "Prin acest buget ne propunem patru elemente esenţiale: finalizarea proiectelor europene demarate, finalizarea proiectelor realizate din alte fonduri, demararea proiectelor noi multianuale şi susţinerea proiectelor din cadrul Cluj - Capitală Europeană a Tineretului şi Cluj Capitală Culturală Europeană 2021. Anul acesta am dublat suma alocată pentru activităţi culturale, faţă de anul trecut. În 2014 pentru astfel de activităţi am acordat 4,5 milioane de lei, iar anul acesta ne propunem să alocăm 9 milioane de lei", preciza primarul, la începutul anului.

În ceea ce priveşte bugetul de dezvoltare pentru 2015, cuprins din 429,2 milioane de lei, cei mai mulţi bani, 45,63%, vor merge spre transporturi, pe locul doi aflându-se locuinţele, serviciile şi dezvoltarea publică (26,76%), în timp ce învăţământul primeşte 7,41%, iar sănătatea, 6,93%. Tot la capitolul dezvoltare, asigurările şi asistenţa socială primesc 3,71%, autorităţile publice şi acţiunile externe, 3,42, cultura, recreerea şi religia, 3,22%, protecţia mediului, 1,87, iar combustibilii şi energia primesc cel mai mic procent, 0,82%.