Documentele care desfiinţează "intermodalul". CFR şi Aeroportul Cluj au plecat prieteni şi s-au despărţit pe drum

Societatea naţională CFR SA a trimis Consiliului Judeţean două documente în care explică detaliat de ce nu şi-a asumat parteneriatul pentru proiectul de dezvoltare a transportului intermodal de pasageri şi marfă la Aeroportul Cluj. CFR vine inclusiv cu constatări ce pot fi catalogate drept ironice. Aeroportul consideră „total neconcludent" punctul de vedere al celor de la CFR SA.

 

ZIUA de CLUJ v-a informat în martie despre refuzul vicepreşedintelui CJ Cluj, Ioan Oleleu, de a semna cererea de finanţare care trebuia depusă la Comisia Europeană de o asociere formată din forul judeţean, Aeroportul Cluj, CFR SA şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), pentru un proiect de dezvoltare a infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri şi marfă la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca (AICN).

Este vorba despre interconectarea aeroportului cu gara din Someşeni, astfel încât partenerii din proiect să poată prelua mai uşor pasageri şi marfă unii de la ceilalţi. Transportul intermodal este una dintre prevederile din Cartea Albă referitoare la Politica Transporturilor. În acest document, Comisia Europeană a stipulat obligativitatea conectării tuturor aeroporturilor la rețeaua feroviară. Termenul limită este departe, anul 2050.

Oleleu a invocat la momentul respectiv lipsa unor semnături necesare pe cererea de finanţare şi a unor documente fără de care nu se puteau accesa fondurile. Potrivit conducerii Aeroportului Cluj, s-ar fi putut obţine o finanţare nerambursabilă de 60 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru proiectul intermodal, 85% din valoarea întregului proiect.

CFR s-a speriat că trebuie să scoată 8 milioane de euro

CFR SA a trimis în 3 martie un document către CJ, ca răspuns la cererea instituţiei de a semna formularele pentru accesarea fondurilor europene, la care a venit în completare cu o adresă în 31 martie, în care îşi motivează refuzul şi critică propunerile celor care au realizat studiul de fezabilitate pentru acest proiect. Aceasta după ce, iniţial, CFR SA pornise ca partener în proiect şi nu ridicase obiecţii, ba chiar şi-a desemnat un reprezentant în echipa de proiect.

În prima adresă, trimisă în 3 martie, CFR SA afirmă că, în ianuarie, CJ a transmis CFR SA actele privind asocierea pentru proiectul transportului intermodal, ce avea printre obiectivele ce urmau să fie realizate un terminal cargo CFR, cu un cost estimativ de 33,4 milioane de euro şi o gară CFR, cu un cost estimativ de 12,8 de milioane, dar şi o pasarelă pentru pasageri între staţia CFR şi terminalul aeroportului, de 7,1 milioane de euro, toate având ca titular CFR SA.

Compania feroviară arată, în acelaşi document că dacă schema de finanţare propusă ar fi 85% fonduri europene şi 15% fonduri proprii ale CFR SA, ar rezulta un cost de 8,02 milioane de euro pentru aceasta, bani pentru care "CFR SA nu este în măsură la această dată să dovedească capacitatea financiară şi operaţională pentru a realiza cele trei obiective de investiţii".

Propun renovarea terminalului existent de lângă aeroport

În aceeaşi adresă, CFR SA mai susţine că, referitor la prioritizarea proiectelor în Master Planul General de Transporturi (varianta octombrie 2014), la capitolul infrastructură de trasport feroviar se propune „renovarea terminalului existent Cluj Napoca Est" şi „CFR SA nu are în strategia proprie construirea unui centru de transport intermodal nou în locaţia Cluj".

Într-un alt document trimis CJ, în 31 martie, CFR SA se referă la analiza cost-beneficiu a proiectului. În această adresă, specialiştii CFR fac o comparaţie a capacităţilor de transport marfă pe aeronavele Boeing 747-8F, „una dintre cele mai mari aeronave de transport marfă" (care încă nu pot ateriza la Cluj până când pista nu va fi prelungită la 3.500 m, n. red.) şi capacitatea unui tren de marfă de 45 de vagoane.

Patru „Jumbo Jet"-uri pentru un tren

Concluziile reprezentanţilor CFR pot fi considerate uşor ironice. În document se spune că la traficul prevăzut pentru aeroportul clujean, în anul 2038,  transportul cantităţii preconizate de marfă pentru acel an se va putea realiza în doar 26 de zile cu un singur convoi de 45 de vagoane de transport marfă.

Iată ce spun reprezentanţii CFR:

„ - Este nevoie de patru aeronave tip 747-8F cargo pentru a umple un tren complet
4. Containerele pentru aeronave sunt standardizate, pentru ca marfa să fie transferată în mijloace de transport feroviare, este nevoie de timp de manipulare mare.
5. (...) Transferul intermodal cel mai avantajos este cel tip auto-cale ferată, naval-cale ferată, containerele de pe mijloacele de transport auto şi cele care sunt transportate cu nave fiind standardizate şi manipulate cu uşurinţă şi pot fi transferate direct în vagoanele de marfă fără a mai fi necesare şi alte tipuri de manipulări suplimentare.
6. În cazul aeroporturilor regionale, activitatea cargo este redusă, aeronavele utilizate având o capacitate cargo scăzută
7. Nu se prezintă o prognoză a traficului de marfă pe termen mediu şi lung bazată pe strategia de dezvoltare a municipiului Cluj sau a Regiunii de Nord Vest
8. Nu s-au prezentat obiective economice sau industriale în zona municipiului Cluj care să utilizeze transportul de mărfuri de tip containerizat".

Reprezentanţii CFR mai menţionează în aceeaşi adresă:

„în documentele prezentate se menţionează că următoarele categorii de cargo ar putea fi desfăşurate în zonele Cargo CFR şi Cargo Aeroport:

- Pachete mici şi documente
- Cargo transportat la comandă cu aeronave mici
- Cargo expediat de firme de expediţii din zonă
- Poşta şi cargo expediate în cala aeronavelor companiilor tradiţionale

(...) Traficul cargo prognozat a fi realizat în anul 2038 este de 32.119 tone.
Conform calculelor, rezultă că transportul cantităţii preconizate pentru anul 2038 se realizează în 26 de zile cu un singur convoi de 45 de vagoane de transport marfă pe zi".

Concluziile celor de la CNCF CFR SA sunt că „datele prezentate în Analiza Cost- Beneficiu arată în acest moment un nivel scăzut de eficienţă economică pentru investiţia de bază şi pentru investiţiile conexe necesare a fi realizate de CNCF CFR SA" şi că „CNCF CFR SA nu îşi va putea amortiza investiţiile făcute în acest obiectiv, iar activitatea indusă de funcţionarea acestuia (costuri de exploatare, întreţinere şi reparaţii), va afecta pe ansamblu eficienţa economică a companiei, producând pierderi".

Aeroportul Cluj: CFR SA a fost, iniţial, de acord cu proiectul

În replică, conducerea Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj consideră că punctul de vedere al celor de la CNCF CFR SA , exprimat prin cele două adrese detaliate mai sus, este „total neconcludent", având în vedere că „beneficiile directe și indirecte ale proiectului se adresează atat CNCF CFR SA cât și Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj."

Aeroportul Cluj a transmis Ziua de Cluj un punct de vedere în care aminteşte că pentru proiectul „Studii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri și marfă la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca", cu mult timp înainte de a transmite adresele mai sus menționate, Comisia Tehnico-Economică din cadrul CNCF CFR SA București a emis două avize favorabile privind realizarea acestui proiect:

„1. Avizul favorabil nr. 5 / 7 / 607 din 22.05.2014 în care sunt cuprinse specificații referitoare la indicatorii tehnico economici aferenți obiectelor de investiție ale căror beneficiar este CNCF CFR SA București, respectiv, Gara CFR Călători și Cargo CFR;

2. Avizul favorabil nr. 5 / 10 / 182 din 21.08.2015 în care sunt cuprinse specificații referitoare la indicatorii tehnico economici aferenți obiectelor de investiție ale căror beneficiar este CNCF CFR SA București, respectiv, Gara CFR Călători, Cargo CFR și Pasajul suprateran pentru pasageri."

Conducerea AICN susţine că mai mult decât atât, Consiliul de Administrație al CFR SA a emis hotărârea nr. 19 din 26.01.2015, conform căreia aprobă oportunitatea asocierii cu autoritățile publice locale - CJ, Primăria Cluj-Napoca și AICN și acordul de principiu al CFR SA în vederea promovării proiectului de dezvoltare a transportului intermodal la aeroport.

Alţii au reuşit să atragă fonduri europene

Directorul Aeroportului Cluj, David Ciceo, a declarat că beneficiile acestui proiect erau cu atât mai mari cu cât s-ar fi putut obține finanțare nerambursabilă în proporție de 85% din partea Comisiei Europene prin programul CEF Transport. El a dat un exemplu de aeroport din Europa care a reuşit acest lucru, fără a avea avantajele Clujului.

„Aeroportul din Ostrava (Cehia), care are 300.000 pasageri, a obținut finanțare nerambursabilă în proporție de 85% din partea Comisiei Europene pentru conectarea la calea ferată, care se situează la 2,3 km de aeroport. Cu atât mai mult Județul Cluj și Ministerul Transporturilor, prin AICN și CFR SA, ar fi putut realiza dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal cu cât calea ferată este la o distanţă de 280 m față de aeroport. Având în vedere că AICN are 1,3 milioane de pasageri, conectarea acestuia la calea ferată ar fi dus la dezvoltarea în continuare a traficului de pasageri și marfă", declară Ciceo.

Având în vedere aceste argumente, conducerea Aeroportului Cluj concluzionează că nu înţelege reacţia negativă a CFR SA cu privire la proiectul propus a-l realiza, „cu atât mai mult cu cât pe parcursul a doi ani au fost de acord și și-au asumat partea aferentă din proiect."

Din analiza documentelor, reiese să Aeroportul Cluj şi CFR SA au plecat la drum ca prieteni, dar înainte să ajungă la destinaţie şi-au revizuit ţelurile. Când proiectul era la câteva semnături de a fi trimis la Bruxelles, CFR şi-a dat seama că trebuie să facă o analiză detaliată şi a descoperit că proiectul nu se justifică. Clujul a rămas, după toată această bâlbâială, fără cele 60 de milioane de euro care ar fi creat locuri de muncă,  beneficii directe pentru transportatori şi indirecte, pentru oraş.