Încotro merge metropola: caiac pe Someş şi drum expres pe lângă şine. Voi cum vedeţi dezvoltarea Clujului?

Încotro merge metropola: caiac pe Someş şi drum expres pe lângă şine. Voi cum vedeţi dezvoltarea Clujului?
Primăria organizează joi o dezbatere publică privind strategia de dezvoltare a zonei metropolitane. Oricine are idei noi şi inovatoare este invitat în Sala de Sticlă.

Primăria pune în discuţie joi, de la ora 15, în Sala de Sticlă, strategia pentru zona metropolitană a Clujului pentru perioada 2014-2020. Clujenii cărora le pasă încotro merg oraşul şi localităţile din jurul său trebuie neapărat să fie prezenţi la întâlnire.

Documentul intitulat „Studiu pentru actualizarea documentelor strategice pentru Polul de Creştere Cluj-Napoca aferente perioadei de programare 2014-2020" a fost comandat de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV) şi a fost realizat în 2015. Studiul a fost publicat în premieră de ZIUA de CLUJ, în ianuarie 2016.

În acesta apar mai multe proiecte care ar urma să fie dezvoltate pe bani europeni în interiorul şi în preajma municipiului: drumuri expres, centuri ocolitoare, spitale, noduri intermodale, parcuri ştiinţifice şi tehnologice şi multe altele. Potrivit specialiştilor, proiectele comune ale mai multor unităţi administrativ-teritoriale asociate au şanse mai mari să primească fonduri de la Uniunea Europeană.

Strategia cuprinde 17 proiecte, numite „fanion", care ar urma să fie dezvoltate până la finele deceniului, din fonduri europene aferente exerciţiului financiar 2014-2020. Unele dintre acestea apar şi în alte proiecte, cum ar fi PMUD - este vorba despre şoseaua expres care ar urma să lege Autostrada Transilvania de Cluj-Napoca sau centurile ocolitoare ale oraşului -, dar există şi proiecte complet noi.

Iată cele 17 proiecte fanion ale studiului:
1. Crearea CLLD pentru inovare și incluziune socială
2. Investiții sub emblema Cluj Innovation City
3. Proiect complex de asigurare a conectivității Polului Cluj-Napoca spre vest
4. Proiect complex de asigurare a conectivității Polului Cluj-Napoca - Est
5. Proiect complex de regenerare a culoarului verde-albastru al Someșului Mic
6. Proiect complex de dezvoltare a unei mobilități susținute de mijloace nepoluante în Cluj Napoca
7. Proiect complex de valorificare sustenabilă și conectare prin coridoare verzi a siturilor Natura 2000 la nivel metropolitan
8. Proiect complex de regenerare (fizică, socială și economică) a cartierelor de locuințe colective din Cluj-Napoca
9. Creșterea fondului de locuințe publice, spre a fi utilizate ca: locuințe de închiriat la prețuri accesibile pentru tineri/studenți/familii cu venituri reduse, locuințe sociale pentru categorii vulnerabile
10. Construire Spital Pediatric Monobloc
11. Proiect complex Nod Intermodal Gară - Autogară
12. Parc științific și tehnologic Tetapolis
13. Proiect integrat Spital regional de urgenţă modernizare infrastructură de acces şi echipare edilitară
14. Realizarea unui drum expres Est - Vest de-a lungul căii ferate de legătură între autostradă și centura Apahida -Vâlcele
15. Proiect complex de amenajare spații verzi în zona metropolitană (Cetățuie, Parcul Feroviarilor, Parcul Est, Parc Florești, Parc Caragiale, Parc Operă, Parc Detunată)
16. Centrul Cultural Transilvania
17. Centru de congrese și expoziții

Studiul se preocupă şi de posibilităţile de relaxare ale turiştilor. În cadrul proiectului de valorificare sustenabilă și conectare prin coridoare verzi a siturilor Natura 2000 la nivel metropolitan se specifică: „teritoriul cuprins în zona metropolitană deține premisele dezvoltării unor activități în domeniul turismului de agrement, susținute în primul rând de relieful, patrimoniul cultural și natural existente. Dintre acestea, enumerăm: iazuri propice pentru pescuit (Ciurila, Apahida - Câmpenești) și agro-turism, resurse balneare (Cojocna), fond de vânătoare în pădurile din zona de proximitate, peisaj cultural și natural ce se pretează cicloturismului și altor sporturi de aer liber (eg. caiac, MTB, drumeții ș.a.), clădiri de patrimoniu construit ce pot găzdui evenimente culturale (Bonțida)". Turiştii ar urma să plutească pe Someş, cu un caiac sau o canoe, cel târziu în 2022. Perioada de implementare este 2019-2022 şi depinde de devierea prealabilă a Someșului în urma lucrărilor la extinderea pistei aeroportului, de la cei 2.100 de metri actuali la 3.500 de metri.

Studiul integrat are 418 pagini şi a fost realizat de societăţile Urbasofia şi MKBT. Proiectul a fost coordonat de Pietro Elisei, expert internațional în planificare urbană și regională. Elisei furnizează servicii și consultanță în planificare strategică, reînnoire/regenerare urbană și dezvoltare regională. În perioada 2001-2010 a fost secretar general al Planum, Jurnalul European de Planificare Online. În 2007, s-a mutat în România unde activează ca expert internațional în domeniul planificării integrate / regenerare urbană pentru contractele promovate de Comisia Europeană și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România.

 

Comenteaza