"Kolozsvar" la intrările în municipiu

Primăria s-a luptat în instanţă pentru a nu fi obligată să instaleze plăcuţe cu Kolozsvar şi a câştigat procesul luna trecută. Acum anunţă că ridică turnuri moderne la intrările în oraş, pe care apare însă numele oraşului în limba maghiară.

Primăria Cluj-Napoca a desemnat câştigătorul concursului organizat pentru „Intrările oraşului-sistem de comunicare integrat în Cluj-Napoca". Proiectul nu înseamna doar crearea unor semnalizări pentru căile de acces rutier în oraş, ci are în vedere, în egală măsură, crearea unui sistem cadru de comunicare-informare, în cinci limbi, pentru reprezentarea vocilor comunităţii şi comunicarea mesajelor lor, astfel încât să se comunice în mod unitar în mai multe registre atât cu cetăţenii clujeni, cât şi cu cei care tranzitează sau vizitează oraşul.

Cele şase puncte de forţă vor fi folosite în principalele intrări/ieşiri din municipiu, şi anume înspre şi dinspre Turda, Floreşti, Chinteni, Baciu, Someşeni şi Apahida.

Contractul de proiectare a fost câştigat de Biroul individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae, cu suma de 72.296,40 lei, faţă de 120.000 de lei cât reprezenta valoarea estimată a procedurii. Din echipa câştigătoare mai fac parte arhitectul Peter Eszter şi inginerul Doru Călin Crişan.

Varianta câştigătoare a fost concepută sub forma unui turn cu o scară interioară pe care cei interesaţi să poată urca. Această propunere ar avea încă o întrebuinţare, întrucât, spun arhitecţii, locaţia ar putea să găzduiască diferite evenimente sau expoziţii dedicate Capitalei Europene a Tineretului.

"Având ca sursă de inspiraţie imaginea unui turn de intrare în oraş şi caracterul turnurile existente în interiorul orașelor care au acum un rol cultural: expoziții și diferite evenimente, semnalizarea de intrare în oraș am propus-o pe o structură metalică sub forma unui turn care să poată fi folosit ca spațiu de expoziție temporar. Prin folosirea plăcilor de Cor-ten arhetipul turnului apare într-o formă contraintuitivă. Acesta se formează prin suprapunere elementelor la o diferență de înălțimea unei trepte, încât în interiorul său se sculptează o treaptă interioară balansată. Obiectul oferă o altă experienţă pentru cel care coboară din maşină. Poate urca pe treptele interioare şi să observe expoziţii temporare în interiorul turnului împreună cu imagini ale oraşului prin fâşiile orizontale ale structurii", explică membrii echipei.

De asemenea, echipa câştigătoare a gândit şi o variantă fără scară interioară, care poate fi construită la un preţ mai mic.

"Pentru a avea un corp cu acelaşi aspect, dar cu dimensiuni mai reduse, am conceput turnul şi într-o variantă fără scară interioară, care se poate accesa doar de la nivelul solului. Motivaţia este oferirea unei alt variante de cost. Aşadar, se poate alege construirea turnului cultural cu scară la una din intrări, iar la restul varianta mai mică", precizează arhitecţii.

În total, în cadrul proiectului au fost depuse 15 proiecte, iar juriul a stabilit următorul clasament:
Locul I şi premiul I - Biroul individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae - 1455,84 puncte;
Locul II şi premiul II - SC Made By SRL - 1217,72 puncte;
Locul III şi premiul III - SC Schmidt Arhitectura SRL - 1195 puncte;
Locul IV - Mihaela Meslec - Huenerwadel Partnership - 983,16 puncte;
Locul V - SC Arhitect Magda SRL - 926 puncte.

Juriul concursului a fost alcătuit din Ioan Sbârciu, Radu Solovăstru, Ligia Subţirică, Ioana Mihaela Agachi, Szabolcs Guttman, Romulus Zamfir, Tudor Giurgiu şi Florin Moroşanu. Proiectul câştigător a fost apreciat de juriu ca fiind coerent şi creativ, reprezentativ pentru oraş, cu un design care se evidenţiază, funcţional, durabil, uşor de întreţinut şi cu un raport cost-eficienţă în concordanţă cu dimensiunea şi materialele propuse.

Aşadar, de acum înainte la intrările din Cluj-Napoca va exista şi denumirea în maghiară. Lipsa unor plăcuţe bilingve în municipiu a fost adusă de nenumărate ori în discuţie, iar tensiunile în abordarea acestui subiect nu au încetat să apară. În urma unui proces, instanţa a decis că Primaria Cluj-Napoca nu este obligată sa monteze plăcuţe bilingve la intrările şi ieşirile din oraş, însă războiul plăcuțelor a continuat, iar discuţiile în contradictoriu legate de acest subiect au încins spiritele și în ședinţa ordinară din luna februarie a Consiliului Local. Ca răspuns la reproşurile consilierilor UDMR, primarul Emil Boc a adus în discuţie acest proiect care va fi implementat în 2015 și care presupune mesaje de întâmpinare la intarea în Cluj-Napoca în cinci limbi, printre care şi maghiara.

"A fost aprobat concursul de soluţii pentru amplasarea indicatoarelor în cinci limbi de circulaţie internaţională la intrarea în municipiu, în aceste condiţii am considerat, pe bună dreptate, că orice alt demers nu are sens din moment ce am aprobat proiectul în cinci limbi. Am considerat că dimensiunea multiculturală a oraşului este reprezentată de acest concurs de soluţii", a spus Boc.

În urmă cu o lună, Primăria Cluj-Napoca câştigase procesul împotriva Fundației European Committee Human Rights, Hungarians Central Europe, care cerea instalarea plăcuţelor bilingve. În februarie, Curtea de Apel Cluj a admis recursul administraţiei locale şi a casat decizia favorabilă fundaţiei dată de Tribunalul Cluj în iulie 2014.