Partenerii Confort, somaţi să continue lucrările la depozitul de deşeuri

La o primă întâlnire cu reprezentanţii firmelor din consorţiul care a câştigat contractul pentru construcţia depozitului de deşeuri, preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, a precizat că le-a recomandat acestora, să se pună de acord, astfel ca lucrările la acest obiectiv să poată reîncepe în cel mai scurt timp. După ce liderul de consorţiu, Confort SA, a intrat în insolvenţă, partenerii, Atzwanger SPA - Ladurner Impianti SRL - SV Vel Service SA au sarcina de a-şi asuma obligaţiile din urmă, conform contractului, a arătat Uioreanu. Consiliul Judeţean are posibilitatea să stingă suma de 13 milioane de lei, achitată în avans, numai dacă se lucrează.

Chiar dacă firma Confort a intrat în insolvenţă, acest lucru nu înseamnă că firmele partenere în contractul pentru construcţia deşeurilor nu mai trebuie să-şi asume obligaţiile iniţiale. "Consiliul Judeţean avea încehiat un contract cu tot consorţiul Confort SA - Atzwanger SPA - Ladurner Impianti SRL - SV Vel Service SA. Acum, după ce Confort a intrat în insolvenţă, toate aceste firme trebuie să se pună de acord, împreună cu administratorul judiciar, în privinţa obligaţiilor pe care le au în cadrul contractului de continuare a proiectului de deşeuri. Reprezentanţii firmelor Atzwanger şi Impianti îşi imaginau că o luăm de la capăt şi că vom face noi negocieri. Nu se pune problema aşa. Ei au fost parte dintr-un parteneriat cu Confort, au participat împreună la aceeaşi licitaţie, ca atare, trebuie să-şi asume şi obligaţiile anterioare", a subliniat preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu. Acesta spune că le-a recomandat reprezentanţilor firmelor să se pună de acord şi să-şi împartă sarcinile şi datoriile.

"Vorbim de nişte datorii comune, lucru pe care cred că aceste firme l-au înţeles deja. Sper ca până săptămâna viitoare să se pună de acord, pentru ca lucrările la depozitul de deşeuri, şi chiar şi la staţiile de transfer, să reînceapă cât mai repede", a comentat Uioreanu. În continuare, liderul administraţiei judeţene a semnalat faptul că acest consorţiu a primit în avans o sumă importantă, de circa 13 milioane de lei, pentru a-şi putea achiziţiona materialele. "Din acest avans, s-a cheltuit doar 1 milion de lei. În funcţie de cum evoluau lucrările, urma ca noi, Consiliul Judeţean să scădem câte 10% la fiecare factură, pentru a stinge acest avnas. Numai că, de vreme ce lucrările s-au oprit, noi am rămas cu aceşti bani daţi şi neconsumaţi. Vorbim de fonduri europene, aşa încât, toată lumea trebuie să înţeleagă că sunt nişte reguli stricte, pe care nu le putem noi schimba. Lucrările trebuie să reînceapă, în cel mai scurt timp, pentru că numai aşa putem justifica cheltuirea avansului acordat pentru acest proiect. Dacă mă întrebaţi pe mine, avansul acordat a fost prea mare, dar acum este tardiv să mai comentăm. Important este să reînceapă lucrările, ca să putem justifica banii pe care i-am dat", a spus Uiorenau. Firma Confort a primit acest avans în baza unor poliţe de asigurare, de 1.400.000 de lei, pentru realizarea rampelor de deşeuri, şi 300.000.000 de lei, pentru construcţia depozitului de deşeuri. "De regulă se ştie că de la firmele de asigurare este greu să-ţi recuperezi banii, mai ales când vorbim de firme mici de asigurare. Acesta este încă un motiv pentru care spun că lucrările trebuie să reînceapă cât mai repede, pentru ca noi să facturăm şi să ne scoatem avansul", a spus Uioreanu. Potrivit graficului de lucrări, din primăvară şi până în prezent, consorţiul condus de firma Confort, avea sarcina de a finaliza 50% din depozitul de deşeuri. Din păcate, însă, nu s-a lucrat decât un procent de 9%, astfel că proiectul ar urma să se finalizeze cu o întârziere de cel puţin şase luni. Licitaţia pentru construcţia rampelor de transfer de la Mihai Viteazul, Dej şi Gherla (contract cuprins în acelaşi proeict de gestionare a deşeurilor) a fost câştigată tot de Confort. Acest contract se cifra la peste 3 milioane de euro, fără TVA. Proiectul de gestionare a deşurilor din judeţul Cluj a fost evaluat la peste 70 de milioane de euro, fiind acoperit din fonduri europene în proporţie de peste 70%.