Pericol iminent de alunecare la viitorul centru de deşeuri al Clujului

Situaţia de la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) Cluj este gravă, arată o expertiză întocmită de specialişti în inginerie geotehnică la cererea reprezentanţilor Consiliului Judeţean (CJ) Cluj. Viitorul centru de deşeuri prezintă un pericol iminent de alunecare, care poate surveni într-o perioadă relativ scurtă de timp, în cazul unui cutremur sau a unei ploi masive.

Totul se întâmplă din cauza unui furt semnificativ de pământ în zonă şi din cauza unui sistem de drenare a apelor subterane prost întocmit şi realizat. Astfel, cei 33.000 mc de pământ care au dispărut de la faţa locului pun în pericol stabilitatea întregului proiect. CMID este un proiect mai vechi al Consiliul Judeţean (CJ) Cluj, iniţiat în 2007, prin procedură de achiziţie publică. Titularul investiţiei este Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile din România, iar beneficiarul, CJ Cluj.

Prima celulă a centrului ar fi trebuit să fie gata în noiembrie, însă lucrările se află în întârziere, punându-se problema ca noul obiectiv să nu poată fi realizat în totalitate nici în 2015, termenul limită impus de Uniunea Europeană (UE). Principalele motive de întârziere a lucrărilor au fost alunecările de teren din zonă şi lucrările de consolidare. CJ a cerut o expertiză pentru a evalua situaţia de la viitorul centru dşi pentru a stabili o strategie în următoarea perioadă.

Pe parcursul execuţiei lucrărilor au apărut mai multe evenimente care au provocat mari întârzieri: destabilizarea taluzului nordic aferent celulei de depozitare, suspiciuni legate de calitatea materialului folosit la realizarea sistemului de drenare a apelor subterane, excavaţii neautorizate executate de antreprenor în afara limitelor şantierului şi care pot afecta negativ stabilitatea şi siguranţa digului. Aparent, la viitorul centru există riscul ca tone de gunoi să alunece din groapă după surpări de teren care se pot produce în mare parte a zonei de depozitare şi care ar putea surveni în câțiva ani, riscul cel mai mare fiind în cazul unui cutremur sau al unei ploi masive.

"Riscurile care au fost evidenţiate de expertiza care a fost primită miercuri de reprezentanţii comisiei de recepţie sunt următoarele: acolo unde începe o excavare de pământ la baza taluzului, s-a creat o zonă de risc seismic. Expertiza spune foarte clar că, dacă nu se intervine cu un proiect de stabilizare taluzului, celula plină cu siguranţă se va destabiliza pe de-o parte, iar pe de altă parte, aşa cum este acum apar nişte fisuri în acel zid. Deci vorbim de o destabilizare a taluzului şi de un risc de saturare, atunci când celula este plină. Ca măsuri, pe acea parte va trebui întocmit de urgenţă un proiect tehnic care să vină cu o soluţie de consolidare a acelei zone, respectiv pământul va trebui pus înapoi, iar proiectul tehnic va defini soluţia tehnică", a declarat Mariana Raţiu, director executiv în CJ Cluj.

O importantă problemă de la viitorul centru este reprezentată de tipul materialelor folosite la realizarea sistemului de drenare a apelor subterane de la celula de depozitare şi de respectare a proiectului acestui sistem, precum şi suspiciuni legate de calitatea lucrărilor.

"Tot expertiza a scos în evidenţă faptul că nu a fost respectat proiectul. Pe de o parte nu a fost respectat sub aspectul cantităţii - atât la săpătură, cât şi la stratul drenant  - şi, pe de altă parte, scoate în evidenţă faptul că nici calitatea materialelor nu respectă proiectul tehnic. Riscurile sunt destul de mari: dacă acest drenaj nu fucţionează, apa nu se drenează, ceea ce duce la o acumulare de apă şi la o spargere a fundului de celulă, astfel că există posibilitatea de a se polua zona, risc pe care nu ni-l putem asuma sub nicio formă", a subliniat Raţiu.

În urma expertizei, specialiştii au concluzionat că una din principalele probleme, care prezintă cel mai mare risc, o reprezintă celula de depozitare a CMID.

"Expertiza a fost recepţionată. Totuşi, mai avem mici clarificări de făcut în perioada următoare cu cei care ne-au dat expertiza, dar nu le considerăm esenţiale. Expertiza va fi comunicată tuturor factorilor implicaţi, iar în termen de cinci zile să ne prezinte punctul de vedere al dânşilor. Conform contractului, astăzi am fost să înaintăm adrese către factorii implicaţi: proiectanţi, antreprenor, inginer, astfel încât în 28 de zile neconformităţile stipulate în expertiză să fie remediate.

Ca metodologie, expertiza va fi chiar începând de astăzi va fi comunicată şi consilierilor judeţeni, întrucât vrem să facem o prezentare în detaliu făcută de către cei care au făcut această expertiză şi să fie prezentată şi consilierilor. În funcţie de poziţia pe care o vor adopta cei implicaţi vom stabili măsurile din perioada următoare. Cel mai important lucru, peste cinci zile, după ce vom avea toate punctele de vedere, vom merge şi la minister", menţionează vicepreşedintele CJ Cluj, Ioan Oleleu.

Reprezentanţii CJ afirmă că toată cantitatea imensă de pământ furată trebuie adusă înapoi, stabilizată, fiind motivul pentru care zona a fost transformată într-una vulnerabilă. De asemenea, au precizat faptul că lucrările nu pot fi recepţionate atât timp cât există în expertiză acele riscuri: "Iniţial, constructorii au spus că a fost că e vorba de o amenajare a taluzului ,o sistematizare, după care li s-a spus să se oprească, nu au făcut-o. În martie, inginerul a spus că este excavare ilegală la baza taluzului, fapt pentru care am sesizat direcţia de urbanism. Dacă era un simplu furt de pământ îl aduceau înapoi. E o lucrare absolut neconfirmă şi ilegală".

Selectarea colectivă a deşeurilor, implicit construirea unui centru integrat pentru gunoaie, este o cerinţă a UE şi ar fi trebuit să se regăsească în Cluj încă din 2012. Proiectarea lucrărilor pentru fazele documentaţiei de atribuire şi proiect tehnic, plus caiet de sarcini a revenit consorţiului format din Kocks Ingenieure (Germania), Enviroplan Consultants & Engineers (Grecia), EPEM SA Environmental Planning Engeneering and Management (Grecia) şi Romar Consulting (România). Executarea lucrărilor a revenit asocierii Atzwanger (Italia), Lduner Impianti (Italia), Confort SA şi VEL Service (România). Lucrările de execuţie au început în 2012, constructorul fiind Confort SA. La sfârşitul lui 2012 acest constructor a instrat în insolvenţă şi s-a retras din asociere, iar Atzwanger a luat ca subatreprenor pe Napoca Construcţii care a continuat lucrările.

Noul centru din apropierea Clujului ar trebui să aibă următoarele elemente: staţie de tratare mecano-biologica a deşeurilor biodegradabile, staţie de sortare deşeuri reciclabile, infrastructura adiacentă de alimentare cu apă, alimentare cu energie electrică, reţea de incendiu, execuţia celulei nr. 1 de depozitare deşeuri de 7,76 ha, drumuri interioare, clădire administrativă, zonă de intervenţii utilaje, zonă de spălare a roţilor, staţie epurare levigat, staţie de combustibil, reţele incintă, sistem captare gaz din depozit, lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor, zonă de recepţie deşeuri, cabină pentru personalul de supraveghere, monitorizarea mediului.