Exclusiv Planuri pentru Cetăţuie încă din anii '70. Arhitectul Mitrea, despre concursul pregătit pentru 2019: "Înainte de a avea soluții, n-ar fi necesar un CONCEPT?"

Primăria Cluj-Napoca doreşte modernizarea Cetăţuii, printr-un concurs de soluţii pe care îl va lansa împreună cu Ordinul Arhitecţilor din Transilvania (OAR) în 2019. Premiile acordate se ridică la suma de 88.500 de euro.

Arhitectul Vasile Mitrea, artizanul cartierelor Clujului şi unul din cei mai apreciaţi specialişti în urbanism, dezvăluie, pentru ZIUA de CLUJ, că pintenul de deal cu cetatea austriacă s-a aflat în antenţia arhitecţilor încă din 1970. Deşi salută intenţia municipalităţii clujene din prezent, Vasile Mitrea se întreabă dacă "înainte de a avea soluții, n-ar fi necesar un CONCEPT?". 

Prezentăm, mai jos, argumentele arhitectulului clujean Vasile Mitrea:

Nu se poate să nu apreciem strădaniile primăriei din ultimii ani de a face pași mari spre statutul de oraș inteligent (smart city) și cred că lansarea unor concursuri de idei sau de soluții, în dorința de a se promova concepte eficiente și elevate, se înscrie în această acțiune benefică orașului. Și voi aminti aici: 2005/Concursul de amenajare a bulevardului Eroilor și a pieței Unirii; 2016/Reabilitarea Turnului Pompierilor; 2017/ Revitalizarea Parcului Etnografic; 2018/Revitalizarea Grădinii Feroviarilor; 2018/ Amenajarea străzii Mihail Kogălniceanu. Ca atare, Clujul se detașează pe țară cu cele cele mai multe inițiative în acest domeniu, aceste acțiuni având sprijinul Ordinului Arhitecților din România.

În prezent se pregătește tema pentru o nouă competiție internațională, ale cărei rezultate se vor cunoaște în 2019. Este vorba de un concurs de soluții pentru reabilitarea zonei Cetățuia, pintenul de deal cu cetatea austriacă.

Trebuie spus însă că intenții de acest gen au mai existat. Le-aș aminti pe următoarele: 1970/Parc orășenesc Cetățuia-Hoia, arh. Emanoil Tudose; 1982/Parc orășenesc Cetățuia (ce îngloba și baza sportivă de la vest de cetatea austriacă), arh. Dan Mitrici; 1984/Studiu de amenajare a zonei complex Transilvania (azi amplasamentul hotelului „Belvedere”), arh. Amalia Gyemant (la ultimele două proiecte se propunea „acces mecanic” din strada Dragalina pe Cetățuie); 1994/Amplasament pentru Academia de Muzică Gheorghe Dima (mai multe variante, la care au participat și studenți din Linz), arh. Vasile Mitrea.

De reamintit însă că Cetatea austriacă, concepută în stil „Vauban” de Giovanni Visconti, atât cât a mai rămas din ceea ce s-a construit între anii 1716-1735, a fost inclusă încă din anul 1955 în Lista Monumentelor Istorice, ea fiind un monument de categorie „A”, deci de importanță națională. Ca atare, conform Legii 422/2001, nu se permit intervenții decât în scopul conservării și acestea doar cu acordul/avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Și totuși, deși cetatea și șanțul ei erau protejate de lege, ea va deveni vulnerabilă în fața unor interese private, în timp ce administrația locală va fi tot mai conciliantă, chiar dacă în 2012 va dori să treacă la o acțiune de punere în valoare a Cetății. Tot în 2012, Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților din România/OART va declanșa, sub coordonarea arh. Szabolcs Guttmann, suita întâlnirilor studențești „Universitatea de vară”, acțiune ce va continua și în anii următori, și apoi „Scena urbană”, întâlniri concretizate în propuneri. Dar nu se va întâmpla nimic, incinta cetății rămânând la latitudinea unor proprietari privați!

Referindu-mă la versantul dinspre oraș al dealului (Fellegvár) – versantul sudic – ce este un fundal al orașului medieval, sunt de punctat câteva date. Dacă înainte de secolul XIX, versantul sudic era cultivat cu viță de vie, la sfârșitul secolului XIX, el era ocupat cu locuințe insalubre, bordeluri și accese dubioase ce coborau până în actuala stradă General Dragalina, pe atunci atunci Sáncalja.

La sfârșitul aceluiași secol, „Clubul Municipal de Înfrumusețare”, înființat în anul 1884, va avea inițiativa de „[...] transformare a Cetățuii într-un loc de agrement [...]”, dar aleea Elisabeta, numele soției împăratului Franz Joseph cu locul de popas al împărătesei (Sissi) și pasarela metalică „Erzsébet híd” nu vor deveni o realitate decât după primul an al secolului XX, datorită tot lui Haller Károly, reales primar al orașului. Amenajările făcute atunci au vizat parțial și incinta cetății, unde până prin 1960 a funcționat și o cazarmă.

Între 1926-29, la insistențele lui Romulus Vuia, directorul Muzeului Etnografic al Ardealului, se va păstra și un spațiu locuibil săpat în stâncă. În 1937 apare crucea de lemn dedicată „Martirilor neamului”, în urma inițiativei episcopului greco-catolic Iuliu Hossu și a ministrului Valer Pop. Ea va fi desființată în 1948 de regimul comunist, dar pe locul ei se va ridica în anul 1995 crucea actuală, în urma demersului dirijorului și compozitorului Cornel Țăranu. Proiectul lucrării a fost întocmit de prof. arh. Virgil Salvanu jr.

În 1961, sub coordonarea ing. Zeno Miculescu ce întocmește în cadrul Institutului județean de proiectare Cluj, atunci sub denumirea DSAPC, proiectul intitulat „Amenajare versant sudic Cetățuie”, ce se va concretiza prin lucrările din anii 1962-63, când pe Aleea Scărilor apare și pergola, proiectată de arh. Zoltán Balázs.

În anii 1978-79 au loc alunecări de teren pe versant. Pentru stoparea fenomenului, ing. Eduard Ionescu întocmește un proiect de consolidare folosind sistemul de drenaj cu puțuri de rupere de pantă. Nepunându-se însă capacele la puțuri, sistemul a rămas neglijat, favorizându-se umplerea puțurilor cu pământ. Astfel, el nu a mai stopat degradările ce se văd și astăzi. De amintit că la baza dealului, însoțind Strada General Dragalina la nord, s-au realizat în 1964 blocurile cu cinci niveluri, după proiectele arhitecților Carmen Pavel și Zoltán Balázs. În 1976 se finalizează lucrările la „Hotelul Belvedere”, proiectat de arh. Aurelian Buzuloiu, renunțându-se la amplasarea unor școli profesionale.

În acest an, o nouă inițiativă vizează zona Cetățuii, de data aceasta Primăria propunându-și lansarea unui concurs de soluții, concurs care nu are însă în vizor ansamblul cetății, unde administrația locală nu mai este proprietara unei suprafețe semnificative, și readucerea sa la statutul de „monument”, ci reabilitarea zonei învecinate.

Apare însă întrebarea: înainte de a avea soluții, n-ar fi necesar un CONCEPT? Așa după cum Someșul Mic nu este un râu ce curge prin oraș, nici Cetățuia nu e un deal oarecare. În volumul apărut în 2012 („Cluj-Napoca în proiecte, 50 ani, 1960-2010”), atenționam că acest pinten de deal situat în imediata vecinătate a centrului istoric, se poate considera un „balcon” al orașului, aflat la circa 60 de metri deasupra Pieței Unirii și de unde ai la dispoziție un tur de orizont de aproape 250˚, cu o panoramă continuă de la est la vest, deci putând vedea toată evoluția orașului, un avantaj, de altfel, și al hotelului „Belvedere”.

Din nefericire însă, acest atu nu a fost o preocupare nici în Schițele de Sistematizare de dinainte de 1989, nici în Planurile Urbanistice Generale ce au urmat, deși chiar compoziția urbană ar fi avut de câștigat, zona cetății austriece putând deveni și un pol de interes pentru oraș.

Mai mult, în cadrul unui sistem de spații verzi, gândit în toată complexitatea sa  și devenind un aport deosebit la identitatea urbană!, pintenul dealului este un nod de articulare obligatorie între continuumul verde Hoia – Cetățuie, zona de luncă Parcul Sportiv – Grădina Publică – Grădina Feroviarilor și mai departe. Dar și necesitatea unei promenade de-a lungul crestei dealului, între cetate și Pădurea Hoia, este deja sub semnul întrebării.

De asemenea, nu poate fi neglijată nici instabilitatea geomorfologică a versantului spre oraș, ce pretinde acțiuni de consolidare pe termen lung. Deci avem de-a face cu un cumul de probleme.

Argumentele în justificarea necesității unei abordări contextuale, de perspectivă, pot continua, dar nu voi insista, ci mai degrabă aș reaminti că nu se poate neglija în continuarea celor consemnate până aici și o strategie de recuperare și de conservare sau de punere în valoare a patrimoniului moștenit din secolul XVIII. Deci nu putem să căutăm „soluții” fără a avea în vedere un CONCEPT.

Arh. Vasile Mitrea

88.500 de euro pentru teatru de vară pe Cetăţuie

Primăria doreşte să lanseze un concursul de soluţii, organizat în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România - Filiala Transilvania, pentru modernizarea Cetăţuii în 2019. La finele lunii ianurie 2017, Consiliul Local (CL) a aprobat cuantumul premiilor ce urmează să fie acordate: 88.500 de euro în total (premiul I - contractul de proiectare - 367.600 de lei, premiul II - 20.000 de lei, premiul III - 10.000 de lei). 

Amintim că, în noiembrie 2018, clujenii au fost invitaţia la o dezbatere publică pe această temă la Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), un laborator de idei, permanent, în care se dezvoltă și se testează diferitele forme de colaborare între actorii din oraș, cu scopul de a încuraja participarea clujenilor la viața orașului și de a promova discuții privind proiectele de dezvoltare urbană. 

Teatru de vară cu noctură şi mobilier urban 

"Prin concurs se urmăreşte găsirea celor mai bune soluţii pentru amenajarea din ansamblu urban Cetăţuia din Cluj-Napoca - şanţul cetăţii pe latura nord-vestică în vederea încredinţării contractului de proiectare. Soluţiile de amenajare trebuie să individualizeze şi să îi redea importanţa pe care acesta o are atât în cadrul ansamblului urban din care face parte, cât şi la nivel municipal. Se doreşte crearea unei amenajări contemporane, care să respecte şi să se integreze în contextul ansambului monument istoric. Funcţiunea principală va fi cea de spaţiu destinat evenimentelor şi pentru petrecerea timpului liber (de tip teatru de vară). Se va urmări asigurarea tuturor spaţiilor conexe funcţiunii principale ca loc de evenimente, dar şi ca spaţiu public, de agrement, între aceste evenimente. Concurenţii au libertatea de a propune şi alte funcţiuni", se arată în proiectul HCL. Teatrul de vară va fi dotat cu mobilier urban şi va avea instalaţie de nocturnă.  

Proprietăţi de 120.000 de euro, cumpărate de la Unita

Pentru amenajarea teatrului de vară municipalitatea a achiziţionat un teren de 10.000 mp, pentru care a plătit către proprietar, societatea Unita Turism Holding, suma de 100.000 de euro. Tot pentru realizarea acestui proiect a mai fost achiziţionată şi o clădire monument istoric, Pavilion G, în valoare de 20.000 de euro, plus taxa pe valoarea adăugată. 

Cetăţuia Clujului a fost ridicată pentru garnizoana austriacă a orașului, după intrarea Transilvaniei sub stăpânire austriacă, în sec. XVIII. Poziţia a fost aleasă strategic, deoarece aici se află cel mai bun punct de observaţie asupra centrului istoric al Clujului. Aici existau clădiri administrative, o garnizoană şi un depozit de armament. În anii '70, în zonă a fost ridicat Hotelul Belvedere. În 1995, pe deal a fost montată de către primărie o cruce monumentală, în amintirea celor ucişi în 1848-1849.

Renaşte Cetăţuia. Poarta Vieneză a Clujului reintră în circuitul turistic

Vechea poartă de acces în fortificaţia habsburgică de pe Dealul Cetăţuii, cu o istorie de 300 de ani, va fi repusă în funcţiune după investiţii de 1 milion de euro. Cele mai importante lanţuri de restaurante din România s-au arată interesate să opereze în Wiener Tor. 

Poarta Vieneză face parte din ansamblul de clădiri al fortificației de pe Dealul Cetăţuii din Cluj-Napoca şi este pe lista monumentelor istorice. Proiectată de celebrul arhitect militar Giovanni Visconti, care şi-a pus amprenta şi asupra Cetăţii Alba Carolina (Alba Iulia), Cetățuia a fost construită între anii 1715 și 1735. Ea avea ziduri sub formă de stea, o redută, un turn și era înconjurată de bastioane. Mai multe detalii, AICI!