Primăria nimănui: se cheltuiesc bani publici, nelegal, sub nasul lui Boc

Primăria nimănui: se cheltuiesc bani publici, nelegal, sub nasul lui Boc
O casă fără stăpân, unde nu se ține cont de prevederile legale, nu se cunosc aceste prevederi, iar bugetul local este prejuridiciat de sume importante de bani, totul sub bagheta primarului Emil Boc care administrează un buget de peste 250 de milioane de euro. Lipsește controlul intern, colaborarea între departamente și nimeni nu este sancționat pentru erorile evidențiate de Curtea de Conturi, reclamă opoziția lui Boc.

Chiar dacă Curtea de Conturi a emis raportul de control și a dispus măsuri de remediere a nelegalităților constatate, la finalul controlului din iulie anul trecut, documentul a fost ținut timp de mai bine de jumătate de an, la secret, de conducerea administrației locale clujene de pe Moților 3.

Documentul a parvenit consilierilor locali abia la ședința ordinară din 27 ianuarie, deși aleșii USL au cerut în repetare rânduri respectivul raport. Primarul Emil Boc a motivat că era nevoie de îndeplinirea tuturor măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, scadente până la finalul lui 2013, după care raportul va putea fi consultat.

De altfel, consilierii din opoziției spun că, deși inițial primăria a motivat că toate sumele neîncasate din cauza unor erori ale oamenilor din aparatul de specialitate sau cele decotate nelegal unor firme aflate în contract cu primăria, imputate de Curtea de Conturi la verificarea modului de cheltuire a baului public, nu se justifică, primăria a trecut la recuperarea respectivilor bani.

Liderul cosilierilor PSD, Claudia Anastase, a meționat că, atât ea, cât și colegii din Consiliul Local au semnalat în repetate râduri anumite aspecte în cheltuierea banului public, de altfel amintite în raportul Curții de Conturi, însă puterea nu a ținut cont de ele. Un exemplu este taxa achitată de primărie pe devizele de lucrări de la străzi către Casa Constructorilor, peste 400.000 de lei (0,5 % din valoarea lucrării), deși di 14 octombrie 2009, respectiva prevedere legală privind obligativitatea virării taxei a fost abrogată. "În mai 2011, salvam peste 700.000 de lei din studiul de fezabilitate pentru Calea Turzii bani trecuți pentru proiectare, care pe cotract era 0. Imediat după aceea, au venit idicatori tehico-economici în care apărea respectiva taxă de 0,5%. Am întrebat atunci ce este cu ea și de ce până acum nu s-a plătit, însă ni s-a răspuns că este obligatoriu. Acum, ca o ironie, taxa respectivă nu trebuia plătită. Primăria a dat în judecată Casa Constructorului pentru recuperarea sumei, după ce Curtea de Conturi a sesizat acest aspect", a afirmat Anastase.

Consilierul a subliniat că raportul Curții de conturi demonstrează că la nivelul primăriei eroarea este o practică geeralizată și că lipsește controlul intern în instituție. "Vorbim de o casă fără stăpân cu sute de angajați care muncește fiecare cum crede să aplice procedurile. Cel care coordoează primăria, o face superficial, lucru demonstrat de rapoartele instituțiilor de control. Se cheltuie bani în neștire, fără să se respecte, legi proceduri și nimeni nu trage la răspundere vinovații. Se dau bani unor firme de casă, pe contracte de achiziție directă, plafon sub 15.000 de euro și unul dintre beneficiri, cu trei contracte este societatea Modena (deținută de Petru Călian, fost deputat PDL - n.red.) care au valorile apropiate de 15.000 de euro. Trei contracte la diferențe de câțiva euro, în același an. Este pur și simplu suspect", a subliniat Oniga.

Mai mult, în raport se atestă că primăria a plătit bani unor firme aflate în contract cu instituția (Canion Impex sau Construdava) pentru lucrări neefectuate. Și acestea au fost recuperate după măsurile impuse în raportul Curții de Conturi.

În ceea ce privește partea de daunele și cheltuielile de judecată, raportul atestă că administrația locală plătește milioane de lei în urma proceselor pierdute, fără să analizeze situațiile sa ia măsuri sau să existe o colaborare între departamente pentru ca situația să nu se mai repete sau să se decidă din culpa căror angajați se generează respectivele cheltuieli, după cum a subliniat și consilierul Ioan Bîldea. "Niciodată nu plătesc cei ce greșesc în primărie", a adăugat Bâldea.

Primăria nu încasează impozite pentru peste 2500 de hectare de teren extravilan, nu urmărește titlurile de propritate emise în favoarea revendicatorilor și nu îi taxează pe aceștia. Mai mult, a plătit ajutoare pentru încălzirea locuinței unor persoane care nu aveau acest drept, peste 1000 de familii și un prejudiciu de peste 300.000 de lei, din care suma de peste 200.000 de lei, potrivit Direcției de Asistență Socială, fusese deja recuperată. Ceilalți bani vor fi recuperați prin executare silită.


Mai mult, consilierul Ovidiu Florian, a atras atenția asupra costatării din raportul Curții de Coturi referitoare la neînregistrarea în contabilitatea a subvențiilor pentru transportul în comun, peste 1,5 milioane de lei, datorați Regiei de Transport Călători, aspecte care influențează degativ și rezultateale economice a respectivei entități. "Noi am atras atenția asupra ingineriilor financiare între primăriei și compania de transport public, însă nu am fost ascultați", a spus Florian.

În raport s-a mai constatat că primăria nu a încasat taxe pentru imobilele cu autorizație de construire expirată (prejudiciu calculat la câteva zeci de mii de lei), nu a recuperat creanțe de la societăți debitoare de câteva milioane de lei, a alocat 40.000 de lei pentru Clubul de Foltbal Universitatea Cluj, nejustificat, pentru un muzeu la stadionul Cluj Arena care nu există. De altfel, Curtea constată că cei peste 13 milioane de lei virați în decursul anilor de la bugetul local către acest club de fotbal s-au dat nejustificat, către o entitate neperformantă. În cazul Spitalului Clujana s-au făcut achiziții directe nelegal, instituția fiind deja sancționată cu 80.000 de lei de către Autoritatea de Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice, amenda fiind contestată în instanță.

Primarul Emil Boc nu a contestat raportul Curții de Conturi. Cum a anunțat la ultima ședință din 2013, a ținut cont de măsurile dispuse și a încercat recuperarea prejudiciului, pe fiecare componentă în parte, după cum arată o informare transmisă în 31 decembrie anul trecut către Curtea de Conturi.

 

 

Comenteaza