RĂZBOIUL DEŞEURILOR | PSD cere demisia lui Alin Tişe. Cum a reacţionat preşedintele CJ Cluj

RĂZBOIUL DEŞEURILOR | PSD cere demisia lui Alin Tişe. Cum a reacţionat preşedintele CJ Cluj
Alunecările de teren din zona fostei rampe de gunoi a Clujului au declanşat un război al declaraţiilor pe traseul Prefectură - PSD - Consiliul Judeţean (CJ) Cluj. Protagonişti: proaspătul prefect Aurel Cherecheş, deputatul PSD Horia Nasra şi preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe.

Totul a pornit de la o alunecare de teren a fostei rampe de gunoi a Clujului, de la Pata Rât, în prezent închisă. Deplasarea pământului şi a deşeurilor a blocat albia unui pârâu, iar Prefectura Cluj a anunţat că, pe lângă problemele de mediu, există pericolul erodării centurii de ocolire Vâlcele - Apahida.

După acuzaţiile de ieri lansate de prefect, în "horă" a intrat, de dimineaţă, deputatul Horia Nasra, preşedintele PSD Cluj. Acesta a transmis, prin intermediul unui comunicat de presă, că "alunecarea deşeurilor în albia râului Zăpodie și ascunderea acestui început de dezastru ecologic care poate afecta grav pânza freatică a Clujului este ultimul episod din seria de nereușite administrative ale CJ Cluj sub conducerea dlui Alin Tișe".

„În ultimul an, Alin Tișe a contabilizat zero realizări ale instituției pe care o conduce, realizări promise în campania electorală. O administrație județeană nu se poate conduce prin telecomandă, ci prin implicare administrativă, intelectuală și prin deplasări în teren, caracteristici care lipsesc cât se poate de evident în acest moment", a declarat deputatul PSD.

Acesta i-a solicitat preşedintelui CJ Cluj să îşi dea demisia de onoare de la conducerea instituţiei.

"Orice demnitate publică este vremelnică, domnule Alin Tișe! Aveți demnitatea morală și onoarea să demisionați din fruntea Consiliului Județean Cluj. Ați compromis fără urmă de întoarcere imaginea instituției, cazul grav al ascunderii alunecării deșeurilor fiind completat de incapacitatea de a finaliza Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), respectiv problema reciclării şi depozitării deşeurilor din județul Cluj", a declarat liderul social-democraţilor clujeni.

În replică la afirmaţiile prefectului Aurel Cherecheş, care declarase ieri că administraţia judeţeană "stă şi nu face nimic corespunzător în rezolvarea acestei probleme" a alunecărilor de teren de la fosta groapă de gunoi de la Pata Rât, şi a demisiei solicitate de deputatul PSD Horia Nasra, preşedintele CJ Cluj a afirmat că "Guvernul PSD a numit politic un prefect incompetent profesional și de rea-credință".

"Înțelegem acum de ce PSD l-a schimbat pe prefectul Vușcan. Nu a fost sluga intereselor de partid! Cerem public prefectului PSD să-și ceară scuze angajaților CJ despre care a spus că nu fac nimic și i-a amenințat că va trimite instituții, cităm, "să aprindă becul să facă lumină...". Îi solicit, public, să-și ceară scuze colegilor mei din CJ care sunt mult mai pregătiți administrativ în subiectul discutat decât prefectul", a declarat Alin Tişe.

"Este inadmisibil să faci asemenea afirmații halucinante. Încă nu cunoaște atribuțiile funcției de prefect și își permite să dea lecții angajaților de la CJ. Acest lucru nu îl voi tolera niciodată. În caz contrar CJ nu va mai participa la nici o acțiune politică organizată de prefect.

Prefectul va fi singurul responsabil de acest blocaj instituțional înțelegând să facă politică, nu administrație. Nu voi permite niciodată unui prefect nepriceput și fără cunoașterea problemei să dea lecții, care nu a înțeles nimic dar a dat declarații de presă iresponsabile ca să se audă vorbind", a spus Tişe.

În legătură cu situaţia de la fosta groapă de gunoi, CJ a făcut o serie de precizări. Astfel, instituţia susţine că alunecarea de treren a avut loc în data de 22.07.2017, iar în 24.07.2017 a fost întocmită o notă de constatare tehnică la fața locului de către experții tehnici, proiectant și antreprenor, beneficiar. În 31.07.2017, incidentul a fost comunicat oficial către Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Cluj, respectiv către Apele Române, cărora li s-a adus la cunoștință nota de constatare.

"În 02.08.2017 a fost întocmită nota de constatare a CJSU, cu alte cuvinte, Instituția Prefectului care conduce acest comitet a luat la cunoștință situația de la Pata Rât, fiind parte a notei de constatare. În aceasta notă de constatare din 02.08.2017 s-au și stabilit măsurile imperios necesare, respectiv s-au realizat măsurile de urgență pentru stabilizarea situației, măsuri dispuse de experți și de constructor, dar s-a demarat și realizarea de către constructor a expertizei tehnice necesare prevăzute în nota din 02.08.2017", au precizat reprezentanţii CJ Cluj.

"Având în vedere că în Instituția Prefectului există angajați competenți, considerăm că rea-voința Prefectului este evidentă. Dacă s-ar fi informat cu privire la măsurile luate de CJ, ar fi fost corect informat de către subalterni. Deși exista o notă de constatare din 02.08.2017 a Comitetului Judeţean pentru Situații de Urgență (CJSU), Prefectura nu a convocat Comitetul până în data de 22.08.2017 pentru a da o hotărâre care este obligatorie din punct de vedere legal în această situație, fără de care nu se poate da drumul la alte proceduri", a mai informat instituţia.

"Prefectul a făcut un spectacol ieftin, premeditat, afirmând că nu au fost luate măsuri, când de fapt instituția sa nu a catadicsit să convoace timp de 20 de zile CJSU care să emită hotărârea necesară. Îi asigurăm pe clujeni că CJ a luat toate măsurile necesare, în regim de urgență, dispuse de specialiști și că acum se desfășoară o expertiză tehnică care va da o soluție. Declarațiile halucinante ale prefectului, că e pusă în pericol centura, sunt iresponsabile, făcute de o persoana incompetentă și de rea-credință", a încheiat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe.

Reamintim că o alunecare de teren pe o lungime de 300 m pe fosta rampă de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, în prezent închisă, a blocat albia unui pârâu, existând pericolul erodării centurii de ocolire a municipiului pe relaţia Vâlcele - Apahida.

Prefectul Aurel Cherecheş a declarat, marţi, în cadrul şedinţei CJSU Cluj, că nivelul de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor, n. a.) din fosta rampă deşeuri de la Pata Rât nu este gestionat corect, fiind lăsat să curgă, debitul ajungând şi la 100 de litri pe secundă.

"A fost o alunecare de teren în luna iulie, atât a pământului cu care s-au acoperit deşeurile de la rampa de gunoi neconformă de la Pata Rât, cât şi a deşeurilor, pe o lungime de 300 m, blocând pe 120 m albia pârâului Zăpodie, adiacent depozitului. Spre sfârşitul toamnei, când ploile se vor accentua, situaţia nu va rămâne la fel.

Fiind blocată albia pârâului, dacă vor veni debite masive de apă pe albie, este o posibilitate să erodeze undeva în preajma centurii de ocolire a Clujului pe relaţia Vâlcele - Apahida. În plus, nivelul de levigat nu este gestionat corect, fiind lăsat să curgă, debitul ajungând şi la 100 de litri pe secundă. Beneficiarul, CJ Cluj, stă şi nu face nimic corespunzător în rezolvarea acestei probleme", a spus Cherecheş.

Potrivit acestuia, în acest caz ar trebui să existe un impact minim al levigatului asupra pânzei freatice din zonă, dar nu este convins 100% că acest lucru se întâmplă. În cadrul şedinţei s-a dispus CJ să intervină rapid şi să ia măsuri pentru oprirea alunecării de teren, decolmatarea albiei pârâului Zăpodie şi oprirea scurgerii levigatului, care trebuie preluat şi dus la staţii de epurare.

"Prin instituţiile statului putem dispune termene de conformare, dacă nu se conformează CJ Cluj, putem chema alte instituţii ale statului", a mai spus prefectul judeţului Cluj. Potrivit unei note de constatare de la începutul lunii august, întocmită de mai multe instituţii, privind situaţia alunecării de teren de la Pata Rât, deşeurile dislocate din corpul depozitului au fost apreciate la 15-20% din volumul acestuia.

În aval de rampa de deşeuri de la Pata Rât se află satul Sânnicoară şi depozite ale unor societăţi comerciale. În aprilie 2015, CJ Cluj a semnat un acord cu o asociere de mai multe firme privind închiderea şi ecologizarea a patru rampe de deşeuri neconforme din judeţ, printre care şi cea a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, lucrările începând abia în martie 2017.

Comenteaza