Revoluția spațiilor publice din Cluj. În 2005 oraşul nu avea niciun metru pătrat de spațiu pietonal

Revoluția spațiilor publice din Cluj. În 2005 oraşul nu avea niciun metru pătrat de spațiu pietonal
| Foto: Revista Zeppelin

Revista de arhitectură și cultură urbană Zeppelin face o radiografie a modului în care spațiile publice din Cluj-Napoca au fost transformate în ultimii 13 ani. Punctul de plecare: anul 2005, când oraşul nu avea nici un metru pătrat de spațiu pietonal.

Articolul intitulat "Se poate. Revoluția spațiilor publice din Cluj" creionează istoria transformărilor recente a spațiilor publice din Cluj, iniţiată de urbaniștii de la Planwerk Cluj care, în urmă cu 13-15 ani, au început organizarea de dezbateri și expoziții despre importanța spațiului public în dezvoltarea orașului și creșterea calității vieții.

Îndoială şi blazare în urmă cu 15 ani

"Chiar dacă povestea e recentă și poate știută, totuși pe scurt: am organizat în Cluj din 2002 ani de dezbateri publice și profesionale, expoziții și apariții în mass-media, toate fără efect concret, în afara unei susțineri generale amestecată cu îndoială și blazare. Apoi un studiu de trafic, comandă publică, unde am fost partenerii „cu urbanismul". 2005-2006, 2 ani de discuții și mai aprinse, de data asta interne, dar cu rezultat. Colegii noștri inginerii de trafic au recunoscut onest si profesional că pietonalizarea unor străzi și piețe din zona centrală nu deranjează „fluidizarea" mașinilor. Astfel, în echipă, planul de transformare a avut mai multe șanse și după câțiva ani curajul adunat a dus la pavarea unei străzi deja închise traficului, foarte circulată și plină de mașini parcate. A fost un așa succes pentru pietoni, încât au urmat rapid altele, conform planului, ba chiar primul concurs de soluții pentru un spațiu public major, realizat parțial - proiectul a fost prezentat în detaliu în Zeppelin nr 43/2006.

Planul era de anvergură, a crescut și în afara centrului, efectele semnificative, curajul în scădere. Transformarea completă a pieței centrale a fost oprită, doar jumătate din centrul acesteia a fost pavat. Restul străzilor pavate și pietonale funcționează acum ca un shared-space. Mașinile sunt tolerate, amendate câteodată, însă efectul pozitiv a fost total, în special pentru gastronomia locală. Aproape pe fiecare din aceste străzi sunt terase, bistro-uri și restaurante. Peste tot libertatea de folosire pentru pietoni și bicicliști a devenit marca zonei centrale, care a șters de tot amintirea configurației anterioare. Pozele cu situația de înainte cu doar 5-6 ani înainte produc mare mirare de fiecare dată.

Pașii făcuți la Cluj nu sunt numai ireversibili, în cea mai bună tradiție a aplicării de tip „roata dințată" care nu mai dă înapoi, ci lasă suficientă speranță pentru continuare nu numai în zona centrală, ci și curând în cartiere, de-a lungul Someșului, ba chiar în zonele industriale în curs de reconversie. Situația e mai complicată doar în noile cartiere rezidențiale, pe care lăcomia și inconștiența le-au transformat repede în zone defavorizate, cu perspectivă asupra orașului pe care l-au abandonat dar fără străzi corecte servicii sau spații comune", se arată în articolul citat. 

Clujenii anului 2018 vor pietonalizarea centrului

Harta proiectelor viitoare ocupă deja următorii 5 ani și va lega spațiile trasformate, acum încă prea izolate. Multe dintre acestea au fost sau vor fi teme de concursuri deschise și mai nou cerute de cetățeni prin bugetare participativă (ex. strada Mihail Kogălniceanu, n.red.)

Comenteaza