Update Video Foto Se pregăteşte strategia de dezvoltare a Clujului până în 2030. Ce îşi doresc clujenii pentru oraş

Se pregăteşte strategia de dezvoltare a Clujului până în 2030. Ce îşi doresc clujenii pentru oraş
| Foto: Visit Cluj
Se pregăteşte strategia de dezvoltare a Clujului până în 2030. Ce îşi doresc clujenii pentru oraş
Se pregăteşte strategia de dezvoltare a Clujului până în 2030. Ce îşi doresc clujenii pentru oraş
Se pregăteşte strategia de dezvoltare a Clujului până în 2030. Ce îşi doresc clujenii pentru oraş
Ce apartamente caută clujenii în 2018. Preţurile pe cartiere

Marius Cristea, expert al Băncii Mondiale (BM), a prezentat, la dezbaterea Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) de marţi, rezultatele unui sondaj pe tema priorităților Clujului văzute prin ochii cetățenilor. Iniţiativa face parte din pregătirea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030 a municipiului Cluj-Napoca.

Sondajul a fost realizat la nivelul Zonei Metropolitane Cluj (ZMC), pe un eşantion de 1.800 de respondenţi, înainte de pandemia de coronavirus, adică în februarie 2020. Chiar şi atunci, sănătatea și serviciile sociale erau în topul priorităților, urmate de locuri de muncă bine plătite.

Se pregăteşte strategia de dezvoltare a Clujului până în 2030. Ce îşi doresc clujenii pentru oraş

“Ne dorim o strategie care să fie scrisă cu și pentru clujeni. Principiul de bază este faptul că fiecare cetăţean are potenţialul de a deveni un ambasador al oraşului. Vorbim despre o planificare care merge de la centru, unde vedem o grămadă de intervenţii de succes, către cartierele oraşului, apoi către comunele din jurul municipiului. Ne dorim un oraş-metropolă, unul care să treacă peste graniţele administrative stabilite acum 58 de ani”, a explicat Cristea. 

Expertul a enumerat şi punctele "tari" ale orașului. Clujul se află pe primul loc la speranța de viață în topul orașelor cu peste 100.000 de locuitori, la salarii și la numărul de salariați (exceptând Bucureștiul), la densitatea antreprenorială, la evaluarea naţională şi bacalaureat, dar are cea mai mare universitate din ţară.

Conform platformei Numbeo, Clujul ocupă primul loc în România și 41 în Europa privind calitatea vieţii. Amintim că, în 2017, BM a făcut topul oraşelor unde s-ar muta românii: peste 15% din români ar veni la Cluj-Napoca datorită calităţii vieţii, acesta fiind şi cel mai atractiv oraş secundar din România. 

Puncte forte ale Clujului prezentate la dezbaterea CIIC:

- Locul 1 în topul orașelor preferate de români în cazul schimbarii reședintei actuale
- Locul 1 la promovabilitate la evaluare națională și la examenul de bacalaureat
- Locul 1 la speranța de viață în topul orașelor cu peste 100.000 de locuitori
- Locul 1 la implicarea cetățenilor în procesul decizional
- Locul 1 la nivelul salariilor și la numărul de salariați în randul polilor regionali din România
- Locul 1 în topul „capitalelor regionale” din România din perspectiva PIB (PPS) per locuitor
- Locul 1 în România la densitatea antreprenorială
- Cea mai mare creștere a numărului de salariați postcriză din România (+33%)
- Universitatea cu cel mai mare număr de studenți și cea mai bună poziționare în topurile internaționale

Se pregăteşte strategia de dezvoltare a Clujului până în 2030. Ce îşi doresc clujenii pentru oraş

Se pregăteşte strategia de dezvoltare a Clujului până în 2030. Ce îşi doresc clujenii pentru oraş

"Dimensiunea participativă a orașului este un lucru care s-a consacrat la Cluj. Toată strategia orașului de acum încolo va fi fundamentată pe soluțiile propuse de specialiști, pe care noi doar le vom îmbrăca într-o formă administrativă. Clujul nu mai poate rămâne în granițele strict administrative actuale, ci vorbim despre o dimensiune metropolitană care ține de existența și de viitorul orașului.

Un alt obiectiv fundamental al Clujului care trebuie să se regăsească în absolut toate componentele dezvoltării este calitatea vieții și creșterea acesteia. Tema dezbaterii, regenerarea urbană, este o componentă ce afectează viața fiecăruia dintre noi, oriunde am locui în Cluj. Pornind de la acest aspect, voi susține necondiționat principiul vieții de calitate în orice cartier", a declarat primarul Emil Boc.

"Prin acest capitol al SIDU, privind regenerarea urbană, ne dorim să acordăm o atenție mai mare cartierelor și să creștem calitatea spațiului public. Vom avea în fiecare cartier spații verzi compacte și proiecte care să contribuie la o mobilitate sustenabilă. CIIC este platforma cea mai potrivită pentru a aduce în masterplanul strategic propria opinie, experiență sau recomandare a fiecăruia dintre noi.

Cu fiecare ediție a CIIC observăm o creștere a numărului celor care agreează acest instrument "de imaginat viitorul orașului", fapt care are un efect multiplicator, atât privind subiectele ce apar pe agendă, cât și ca nivel de interes al clujenilor", a subliniat Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC.

După prezentarea expertului BM, arhitecții Octav Olănescu și Vlad Sebastian Rusu au relevat idei concrete de regândire a unor spații urbane, cu accent pe cartiere. 

Primăria Cluj-Napoca (PCN), prin CIIC, a demarat o serie de consultări publice pentru realizarea SIDU 2021-2030. Prima consultare publică a avut loc online marți, 7 iulie, pe platforma electronică Zoom, tema dezbaterii fiind regenerarea urbană.

Dezbaterea a fost transmisă live pe paginile de Facebook Municipiul Cluj-Napoca și CIIC, fiind urmărită de peste 100 de persoane. SIDU 2021-2030 este realizată de PCN în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj și cu experții BM.

În ultimii ani, PCN a demarat ample proiecte de reamenajare urbană a diverse zone din centrul municipiului, bazate pe principiile "oraș pentru pietoni" și "green city". Strategia de dezvoltare a orașului pornește de la ideea că astfel de proiecte trebuie să ajungă treptat în toate cartierele. Un prim exemplu de succes este reamenajarea străzii Molnar Piuariu, din cartierul Mărăști, prima arteră "smart" din România.

Pentru început a fost elaborat un ghid de reamenajare urbană, care conține soluţii integrate pentru îmbunătăţirea confortului urban al marilor ansambluri de locuinţe colective construite în perioada socialismului de stat. Ghidul are la bază principii care să ducă la îmbunătățirea calității vieții în marile cartiere construite în perioada comunistă.

Se dorește o dezvoltare sustenabilă și o ierarhizare a spațiului public, astfel încât calitatea vieții să fie ridicată în orice zonă a orașului, iar cetățeanul să beneficieze de spații verzi și de diverse amenajări în spațiul public care să îi sporească confortul de „acasă".

Se propun amenajarea de noi insule urbane, cu mobilier urban îmbunătățit, iluminat arhitectural, iluminat pentru pietoni, panouri de afișaj și facilități pentru persoane cu dizabilități. Orașul trebuie perceput la nivelul pietonului, al transportului în comun și al mobilității alternative. Vlad Rusu a prezentat un studiu privind regenerarea urbană atât la nivelul municipiului și al întregii zone metropolitane.

Printre concluziile acestui prim studiu se numără necesitatea realizării unui studiu Master Plan - Sistem integrat verde la nivelul ZMC, cu identificarea patrimoniului verde existent, ariile protejate Natura 2000 și stabilirea unei strategii de creare a unui sistem de spații verzi interlocalități, care să fie asumat de către toate administrațiile locale implicate.

A fost identificată necesitatea întocmirii unui studiu Master Plan - Sistem integrat verde la nivelul municipiului, care să identifice rezerva de spațiu verde sau de potențial spațiu verde de care Cluj-Napoca dispune și direcția strategică de interconectare și amenajare a acestuia.

Pe componenta de spațiu construit s-a conturat necesitatea unor proiecte pentru amenajarea celor două principale subcentre ale municipiului – centru cartier Mărăști - Piaţa Mărăşti și centru cartier Mănăștur - zona străzii Primăverii - în acord cu principiile dezvoltării sustenabile urbane, în vederea creşterii calităţii vieţii şi accesibilităţii tuturor categoriilor de utilizatori.

Pentru asigurarea unor dezvoltări coerente a noilor zone construite sunt necesare strategii urbane pe arii extinse care să aibă în vedere controlul expansiunii în teritoriu, mixajul funcţional, densitatea construirii, relaţia cu cadrul natural, accesibilitatea şi conectivitatea noilor zone. Instrumentul recomandat este cel folosit în cazul proiectului Plan Urbanistic Zonal Master Plan Sopor pe suprafeţe extinse.

Documentele prezentate în cadrul consultării publice pot fi consultate pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, la secțiunea Comunitate/Cetățeni/Centrul de Inovare și Imaginație Civică: https://primariaclujnapoca.ro/cetateni/centrul-de-inovare-si-imaginatie-civica/

Următoarele dezbateri CIIC:

Marți, 14 iulie, ora 17:00, pe Zoom. Dezbatere cu tema SIDU – Schimbări climatice – în colaborare cu BM
Marți, 21 iulie, ora 17:00, pe Zoom. Dezbatere cu tema – Concept de amenajare pădure parc Făget
Marți, 28 iulie, ora 17:00, pe Zoom. Dezbatere cu tema – Concept de amenajare oraș pentru pietoni – cartierul Grigorescu

Cele patru dezbateri sunt parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020.

Comenteaza