Spaniolii amenajează Someşul în Cluj. Ce elemente cheie au cucerit juriul FOTO/VIDEO

Spaniolii amenajează Someşul în Cluj. Ce elemente cheie au cucerit juriul FOTO/VIDEO
O renumită casă de arhitectură din Spania a câştigat concursul de soluţii pentru amenajarea Someşului în Cluj-Napoca. Este vorba despre Practica, birou condus de Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León.

Juriul concursului gestionat de Primăria Cluj-Napoca şi de Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) s-a aflat, la finele săptămânii trecute, în oraş şi a vizitat culoarul Someşului (a fost şi pe Cetăţuie pentru a putea vedea râul de sus şi chiar şi în Parcul Armătura) pentru a se familiariza cu tema concursului de soluţii. A găsit un râu "încătuşat", iar proiectul spaniolilor este unul "iubitor" cu Someşul, unul care îi va reda libertatea şi care îl va lăsa să se integreze în arhitectura oraşului. 

Președintele juriului, arhitectul Dietmar Steiner (Austria) a declarat, la finalul procesului: „În experiența mea de aproape 35 de ani de participare în calitate de membru al unui juriu în competiții peste tot în Europa, rar mi-a fost dat să întâlnesc situații precum cea pe care am găsit-o la acest concurs de idei, pregătit temeinic, structurat pe criterii obiective și clare și la care au participat membri ai juriului extrem de angajați și de motivați exclusiv de dorința de a găsi cea mai bună soluție pentru Someș, râul Clujului".

Edilul Clujului, Emil Boc, a precizat: "Aș vrea să mulțumesc întregii echipe care a lucrat la proiectul legat de Someș. Este o muncă minuțioasă, serioasă și profesionistă. Municipalitatea a ales varianta concursului de soluții tocmai pentru a beneficia de cea mai bună expertiză pentru a putea aduce Someșul în Cetate, pentru a ne întoarce fața spre râul care ne traversează orașul și de a avea o soluție europeană, modernă, în concordanță cu exigențele urbanistice și de mobilitate existente la nivel european.

Chiar dacă această soluție este mai lungă și presupune un timp mai îndelungat de implementare, are un mare avantaj al calității și al durabilității. Din această perspectivă am ales concursul de soluții ca fiind de departe cea mai bună modalitate de implementare a politicii urbane, coerente și pe termen lung.

A fost într-adevăr un efort de echipă al OAR, al Primăriei Cluj-Napoca, al membrilor juriului din țară și din străinătate, care sunt convins că au luat cea mai bună decizie, înțeleaptă pentru viitorul orașului. Administrația va folosi această expertiză uriașă pentru folosul și binele comunității clujene. Avem o decizie europeană și sper să fie pe placul clujenilor și să-i încânte".

PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL SPANILILOR DE LA RPACTICA POATE FI CONSULTAT AICI 

 

DESCRIEREA PROIECTELOR CÂŞTIGĂTOARE:

Premiul 1 - Proiectul cu nr. de concurs 60 (premiul este reprezentat de valoarea estimată a contractului de proiectare, care se cifrează la 1,5 milioane de lei). Autor principal: Jaime Daroca, José Mayoral, José Ramon Sierra (PRACTICA). Colaboratori arhitectură: Raul Brito, Sofia Valdivia, Gonzalo Cortes. 

"Proiectul este construit în jurul ideii fundamentale că Someșul este un element viu, capabil de a oferi energie întregii comunități. Propunerea folosește forța transformatoare a peisajului natural și se bazează pe implicarea comunității în dezvoltarea proiectului și reușește să pună în valoare complexitatea peisajului, depășind limitele unor soluții urbanistice convenționale.

Proiectul aduce soluții inovatoare pentru România și propune un nou mod de a gestiona relația dintre mediul construit și cel natural și invită toți actorii urbani să se raporteze la cadrul natural cu respect prin practici sustenabile. Este o abordare sensibilă a temei de concurs. Proiectul de față poate deveni un model de bune practici în domeniul abordării cursurilor de apă în mediul urban.

Abordarea în orașele noastre este de obicei agresivă în privința râurilor: ziduri de beton, baraje, afectarea vieții sălbatice și a ecosistemului natural. Propunerea de față poate reprezenta un adevărat manifest național, invitând orașele din România să își regândească atitudinea față de cursurile de apă care le traversează.

Protejarea ecosistemului natural și a biodiversității, precum și încetinirea vitezei curgerii râului, sunt văzute ca soluții durabile pentru a conserva caracterul natural al râului. Proiectul folosește multidisciplinaritatea pentru a lucra „în echipă" cu ecosistemul natural, și nu împotriva acestuia. Aceasta este viziunea clară pe care proiectul o propune.

Juriul a apreciat în mod deosebit:

Ideea EXTINDERII - proiectul propune crearea de mai mult spațiu pentru râu și, în acest fel, crearea unei identități mai puternice a acestuia și în același timp generarea unei noi relații între comunitate și râul care îi aparține.

Ideea CONECTĂRII - proiectul propune noi perspective asupra râului, obținute prin remodelarea topografiei și prin crearea de noi itinerarii și spații oferite locuitorilor. Conceptul balcoanelor deschise către râu aduce noi posibilități de contemplare. Aceste noi repere, asemănătoare unor intervenții artistice, au potențialul de a deveni imagini iconice pentru râu și pentru oraș.

Ideea ACCESIBILITĂȚII - proiectul propune remodelarea spațiilor din proximitatea râului, apelând la o diversitate de soluții de amenajare pentru apropierea de apă, atât minerale: piatră, nisip, beton, cât și vegetale: lemn, iarbă, plantații. Juriul apreciază varietatea ambianțelor pe care proiectul le propune a fi create de-a lungul râului. Aceste noi spații, remodelate pe cele două maluri, vor permite evoluția firească a ecosistemului natural.

Juriul apreciază generozitatea propunerii, care este simplă și subtilă, venind totodată cu rezolvări precise. Designul elementelor urbane propuse este deopotrivă coerent și flexibil. Juriul opinează că soluția propusă pentru zona de est, în apropierea stației de epurare, trebuie regândită cu mai multă atenție referitor la implicațiile ei ecologice și la extinderea studiului la o scară mai mare.

Recomandăm gândirea unui sistem de iluminat în ton cu restul proiectului, pentru ca râul să poată participa și la imaginea nocturnă a orașului. Invităm echipa de proiect să studieze malul stâng din proximitatea podului Horea și să detalieze o soluție noninvazivă, în acord cu ideea generală a proiectului. Recomandăm echipei să abordeze în aceeași manieră conexiunile cu Parcul Feroviarilor și cu zona Iris, posibile subiecte ale unor viitoare concursuri de soluții" - juriul concursului

Premiul 2 - Proiectul cu nr. de concurs 58 (60.000 de lei). Autor principal: Planwerk Arhitectură şi Urbanism. Colaboratori specialități: Adrian Pop Birou de Arhitectură SRL-D

Premiul 3 - Proiectul cu nr. de concurs 52 (30.000 de lei). Autor principal: Marius Cătălin Moga. Coautori: Aldea Silviu, Măgeruşan Adriana, Miclăuş Marius, Felvinczi Anamaria, Constantinescu Teodora. Colaboratori arhitectură: Nistor Alexandru, Susan Roxana, Pop Vlad, Knall Arnold, Fülöp Csenge, Apahidean Dragoş. Colaboratori specialități: Horhat Ana - peisagistică, Şoflete Marius - structuri

Concursul a fost lansat în iunie, până la data limită, 25 septembrie, intrând în comisia tehnică 11 proiecte participante. Concursul de soluții a fost public, într-o singură fază, deschis pentru România, țările Uniunii Europene și Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană. 

Juriul competiției a fost format din:

• Arhitect Dietmar Steiner - Austria (președintele juriului)
• Arhitect Ildiko Mitru - România
• Arhitect Ligia Subțirică - România
• Arhitect Claudiu Salanță - România
• Peisagist Nicolas Triboi - România
• Urbanist Alexandre Sorrentino - Franța
• Arhitect Darko Polic - Serbia
• Arhitect Vlad Rusu - România
• Ștefan Teișanu - România

Expoziția proiectelor va putea fi vizitată în perioada 2-8 octombrie, la sala de expoziții de pe str. Iuliu Maniu, nr. 4. 

DECLARAŢIE 

Într-un articol publicat de ZIUA de CLUJ, în urmă cu câteva luni, Ovidiu Cîmpean, director în cadrul primăriei, a explicat că vor exista trei tipuri de intervenţii pe malul Someşului. „Vor fi intervenţii minimale pe anumite sectoare, apoi, în zonele unde primăria are proprietate, s-ar putea să fie nevoie de investiţii substanţiale de la bugetul local, de 5 până la 15 milioane de euro de la bugetul local, dar e prematur să discutăm despre sume. A treia categorie sunt investiţiile private, pentru că proiectul se va materializa şi în planuri urbanistice zonale şi va obliga privaţii să se ralieze la viziunea de dezvoltare propusă", a subliniat Cîmpean.

Comenteaza